Schimbări majore privind salariile bugetarilor. Măsurile pregătite de guvern pentru eficientizarea sistemului

Printre principalele măsuri avute în vedere se numără revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază. Planul este supus în prezent dezbaterii publice și urmează să fie transmis Comisiei Europene pentru aprobare.

Potrivit documentului, modificarea coeficienților de ierarhizare va stabili criterii clare pentru diferențierea diverselor categorii profesionale din sectorul public, contribuind astfel la reducerea disparităților salariale și la o mai bună aliniere a remunerației cu responsabilitățile, experiența și calificările.

„Această restructurare sprijină reziliența economică prin asigurarea unei compensări corecte a angajaților din sectorul public și a unei motivații adecvate, reducând astfel riscul disputelor de muncă sau al ineficiențelor care ar putea perturba serviciile publice”, menționează documentul citat.

De asemenea, reintroducerea grilelor salariale pentru angajații din administrația locală, atât publici, cât și contractuali, are ca scop crearea unei coerențe mai mari în practicile de remunerare între diferitele niveluri de guvernare. Aceasta va reduce riscul de fragmentare și inegalitate salarială, asigurând că angajații din administrația locală sunt tratați similar cu cei din administrația centrală, susțin autorii Planului.

Alte articole

Scade numărul angajaților la stat în România. Câți bugetari au părăsit sistemul

Guvernul Bolojan pregătește eliminarea normei de hrană pentru bugetari, anunță Kelemen Hunor. Ministrul Apărării, Radu Miruță, susține că nu va semna documentul

Citește și: Cât va fi cursul euro în 2025. Veste teribilă de la analiştii economici: „În termeni reali, cursul efectiv este supraevaluat moderat”

O altă măsură esențială este limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază, o inițiativă care urmărește să prevină inflația salarială și să sprijine sustenabilitatea finanțelor publice. Conform Planului, această măsură asigură că remunerația se bazează în principal pe salariul de bază, mai degrabă decât pe sporuri discreționare.

„Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potențialul de abuz și asigură că remunerația este mai predictibilă și echitabilă pentru toți angajații. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile și nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în același timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariția unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public”, se mai arată în Planul publicat vineri seara la Ministerul Finanțelor.

Reforma salarială reprezintă a șaptea măsură propusă în Planul bugetar pe termen mediu și face parte din eforturile de ajustare a deficitului bugetar. Planul bugetar-structural vizează extinderea perioadei de ajustare a deficitului de la patru la șapte ani și combină reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu măsuri suplimentare. Estimările indică un deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2024, iar măsurile propuse vor contribui la o reducere graduală a acestuia.

Planul a fost discutat pe 16 octombrie în Consiliul Național Tripartit și a continuat cu o întâlnire pe 25 octombrie între reprezentanții mediului de afaceri, Ministerul Finanțelor și structurile asociative ale autorităților locale. Documentul urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a dat deja acordul de principiu pe marginea propunerilor incluse, au declarat pentru Agerpres surse guvernamentale.

Citește și: Ce se întâmplă în 2025 cu salariile românilor. Directivă de ultimă oră de la Comisia Europeană