Planul bugetar-structural: Salariul minim va fi ajustat în funcţie de inflaţie. La ce sumă de compromis au ajuns sindicatele şi patronatele

Salariul minim va creşte de la 1 ianuarie 2025. Reforma salariului minim este una dintre una dintre cele 10 propuse cu scopul ajustării deficitului bugetar, care a crescut, pe primele nouă luni ale anului, la 5,44% din PIB.

Planul bugetar-structural explică necesitatea ajustării salariului minim pentru a proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri mici, în contextul unei inflații ridicate. Astfel, valoarea minimului brut va ține cont de rata inflației prognozate, prevenind scăderea dramatică a accesului la bunuri și servicii esențiale pentru această categorie socială.

Coşul minim pentru o familie depăşeşte 10.000 de lei, dublu faţă de valoarea salariului mediu din România

„Prin ajustarea salariului minim brut în funcţie de rata inflaţiei prognozate, această reformă asigură că puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici este păstrată în ciuda creşterii costului vieţii. Acest aspect este esenţial pentru menţinerea stabilităţii sociale și reducerea sărăciei,” se menționează în documentul oficial. O astfel de măsură va avea, de asemenea, efecte pozitive asupra consumului intern, menținând cheltuielile populației la un nivel stabil chiar și în perioade economice dificile.

Alte articole

Victor Ciutacu intervine în conflictul Boloş-Ciolacu: „Nu m-ar mira ca Boloș să-l fi și înregistrat pe Ciolacu. Ar fi apogeul harului său de sifon”

Sorin Grindeanu susține că Marcel Boloș fostul ministrul al Finanțelor, a cerut cheltuirea banilor din fondul de rezervă: ”Cred că e și pe stenogramele de la Guvern”

Creșterea suplimentară, legată de productivitate

Noua măsură de ajustare a salariului minim include și un mecanism de creștere suplimentară, aplicabil atunci când raportul dintre salariul minim și salariul mediu scade sub 45%. Astfel, în asemenea cazuri, salariul minim ar putea crește suplimentar cu până la 50% din rata de creștere a productivității prognozate pentru anul următor, fără a depăși totuși pragul de 50% între salariul minim brut și salariul mediu brut.

„Acest sistem echilibrează echitatea și sustenabilitatea economică, recompensând lucrătorii pentru contribuţiile lor la productivitate și asigurând că salariile cresc în acord cu capacitatea economică a României”, se arată în Planul bugetar. Acest mecanism urmărește și îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene de a asigura salarii echitabile și de a preveni creșterea excesivă a disparităților salariale între lucrătorii cu venituri mici și cei cu salarii medii.

Obiectivele planului bugetar pe termen mediu

Planul bugetar-structural, care acoperă perioada 2025-2031, propune o serie de reforme financiare și economice, menite să contribuie la reducerea treptată a deficitului bugetar. Documentul propune extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani, într-un efort de armonizare a economiei românești cu cerințele stabilite de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ministerul Finanțelor a estimat un deficit bugetar pentru anul 2024 de 7,9% din PIB, conform metodologiei ESA, iar de aici va porni proiecția traiectoriei de ajustare a deficitului în următorii ani.

Consultări și acord de principiu din partea Comisiei Europene

În luna octombrie, propunerile din cadrul planului au fost discutate în Consiliul Național Tripartit, unde reprezentanții sindicatelor, patronatelor și ai Guvernului au avut ocazia să aducă sugestii și să evalueze impactul măsurilor propuse. Pe 25 octombrie, au avut loc întâlniri între reprezentanții Ministerului Finanțelor și cei ai mediului de afaceri, inclusiv consultări cu autoritățile publice locale prin videoconferință.

Potrivit unor surse guvernamentale, planul va fi trimis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care și-a dat deja acordul de principiu pentru implementarea acestuia. Conform declarațiilor oficiale, aplicarea acestei reforme și a celorlalte măsuri incluse în Planul bugetar-structural are ca obiectiv reducerea vulnerabilităților economiei românești și alinierea la cerințele europene în materie de sustenabilitate economică și echitate socială.

Cât va fi salariu minim pe economie de la 1 ianuarie? Guvernul, consens cu sindicatele și patronatele

Guvernul va aproba săptămâna aceasta salariul minim pe economie care va fi aplicat de la 1 ianuarie, stabilit la 4.050 de lei, după discuţiile avute cu patronatele şi sindicatele, a anunţat prim-ministrul Marcel Ciolacu, citat de Agerpres.

El a fost întrebat dacă decizia de majorare a salariului minim va fi luată în această săptămână de Guvern. „Da, dar el are, după cum ştiţi, o aplicare de la 1 ianuarie. Care este urgenţa? Îmi scapă ceva mie. El este hotărât – 4.050, după discuţii cu patronate şi cu sindicate”, a afirmat Marcel Ciolacu, după participarea la Summitul Autorităţilor Publice Municipale din România.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că avizul Guvernului asupra proiectului de lege privind pensiile militare nu a fost unul negativ, ci în document se spune că este „decizia Parlamentului”.

El răspuns astfel, întrebat dacă social-democraţii vor vota în Parlament proiectul de lege privind pensiile militare, în condiţiile în care Guvernul ar fi dat „aviz negativ”.

Ministra Muncii, Simona Bucura Oprescu, promite pensia medie de 4.000 de lei și salariul minim de 6.500 de lei: „Prima direcție pe care o abordăm este să creștem veniturile românilor”

„Vă rog frumos, nu mai minţiţi! Măcar de faţă cu mine nu minţiţi! Vă rog eu frumos! Dacă aveţi o problemă cu mine, vă rog frumos să îmi spuneţi! Nu este aşa ceva! Guvernul a spus că este decizia Parlamentului! Eu nu v-am spus, nu scrie undeva în decizia luată în Guvern că există aviz negativ! Am anunţat deja că se votează acest proiect. Am anunţat public. Şi nu o dată, de mai multe ori. Dar vă rog eu. După ce plec, puteţi minţi ce vreţi, dar nu cu mine de faţă!”, a afirmat Ciolacu.

Vinerea trecută, prim-ministrul a transmis că atât el, cât şi Guvernul susţin adoptarea în Parlament, într-un termen cât mai scurt, a proiectului pentru eliminarea inechităţilor privind pensiile militare, respectiv propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, afirmaţie făcută la finalul consultărilor pe care le-a avut cu reprezentanţii asociaţiilor rezerviştilor militari care protestau în Piaţa Victoriei.

El estima că în această săptămână va fi aprobat în Camera Deputaţilor, iar în două săptămâni va trece şi de Senat. „Fac apel către toţi competitorii politici să nu mai folosească instituţiile statului în lupta electorală. Armata României, Poliţia Română şi toate celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare nu trebuie amestecate în disputele politice”, afirma Marcel Ciolacu, citat într-un comunicat al Executivului.