35 de ani de la executarea soților Ceaușescu. Care a fost ultima dorință a dictatorului

În 25 decembrie 1989, imediat după masa de dimineaţă, comandantul UM 01842 şi al micro-garnizoanei Boteni, colonelul Ioan Suciu, a scos la raport tot personalul militar şi civil pe care-l avea la dispoziţie în acel moment. Unitatea militară găzduia un regiment de elicoptere, unul de paraşutişti şi un divizion de rachete. Colonelul Suciu primise ordin de la Bucureşti, de la generalul Stănculescu, să pregătească două elicoptere, cu cele mai bune echipaje, precum şi opt paraşutişti, pentru o „misiune specială”. Comandantul mini-garnizoanei Boteni i-a recrutat pe loc, pe bază de voluntariat, pe cei opt paraşutişti solicitaţi de Stănculescu. Între ei și căpitanul Ionel Boeru (31 de ani la avel moment), potrivit Gandul.

Citește și: Animalul care nu are ce căuta în România, dar pe care Ceaușescu și-a dorit nespus să-l vâneze fără să meargă în străinătate

”Ne-a fost ordonată o adunare pe platou, la care au participat toate cadrele militare şi personalul civil al unităţii. Civilii au fost lăsaţi liberi, iar comandantul ne-a zis nouă, militarilor, că are nevoie de opt voluntari pentru o misiune specială. S-au oferit în jur de 20 de militari, din totalul de 50 câţi eram. Comandantul i-a ales pe cei opt, dintre voluntari, în funcţie de nevoile urgente ale unităţii. Am avut această şansă să particip la misiune”, a povestit Ionel Boeru, pentru Adevărul.

Militarii de la Boteni nu ştiau că „misiunea specială” sau „de grad zero”, cum a numit-o colonelul Suciu, era o operaţiune complexă care avea să se încheie cu execuţia soţilor Ceauşescu.

Alte articole

Casa din Scornicești a lui Nicolae Ceaușescu ar putea deveni muzeu: ”Foarte mulți români îi trec pragul și acum, lună de lună, există multă curiozitate și multă emoție”

Nicolae Ceaușescu, Călin Georgescu, Vladimir Putin, Klaus Iohannis și Maia Sandu au ajuns „suveniruri” pentru turiștii români care merg în Bulgaria. Compatrioții au dat buzna peste vânzători: „Vreau și eu 10 cu Putin șefu’”

Avea 31 de ani când i-a împușcat pe dictatorii comuniști Nicolae și Elena Ceaușescu, în 1989, de Crăciun.

„Sunt încă nervos atunci când vorbesc despre asta. Am curmat două vieţi. Este mare lucru. În război este ok, dar când omori oameni neînarmaţi, este mai dificil. Nu-i doresc nimănui aşa ceva”, spunea Ionel Boeru.

Citește și: Care este salariul pe care-l primea Nicolae Ceaușescu, la final de lună. Suma este cea mai mică din istoria președinților de stat

Nicolae și Elena Ceaușescu au cerut să moară împreună, aceasta fiind ultima lor dorință. Deși procedura prevedea ca tiranii să fie executați separat, li s-a îndeplinit această ultimă dorință.

Până la deschiderea focului, Nicolae Ceauşescu a strigat: «Trăiască România liberă şi independentă!» şi a început să cânte: «Sculaţi voi oropsiţi ai vieţii!» Nu a apucat să termine, pentru că s-a deschis focul de către plutonul de execuţie. Cei doi s-au prăbuşit, Nicolae Ceauşescu pe spate, iar Elena Ceauşescu într-o parte.

„Luni, 25 decembrie 1989, a avut loc procesul lui Nicolae Ceauşescu şi al Elenei Ceauşescu în faţa Tribunalului Militar Extraordinar.

Capetele de acuzare au fost:

Genocid – peste 60 000 de victime.
Subminarea puterii de stat prin organizarea de acţiuni armate împotriva poporului şi a puterii de stat.
Infracţiunea de distrugere a bunurilor obşteşti, prin distrugerea şi avarierea unor clădiri, explozii în oraşe etc.
Subminarea economiei naţionale.
Încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de peste 1 miliard de dolari depuse la bănci străine.
Pentru aceste crime grave săvârşite împotriva poporului român şi a României, INCULPAŢII NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ELENA CEAUŞESCU AU FOST CONDAMNAŢI LA MOARTE şi confiscarea averii”

Locul unde soții Ceaușescu au fost arestați, condamnați și executați acum 35 de ani a fost transformat într-un spațiu muzeal, care respectă cu un grad mare de autenticitate atmosfera acelor vremuri, dar care a fost închis din noiembrie 2023, pentru realizarea lucrărilor de restaurare și reamenajare expozițională. Este vorba de Cazarma UM 01417 din Târgoviște, care a devenit ulterior Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, de sub umbrela Consiliului Județean Dâmbovița.