Caz uluitor în România, 1.000 de lei în plus la salariu ca „spor de scaun”. Statul la birou reprezintă „condiții deosebit de periculoase de lucru”

În România care se pregăteşte de austeritate se acordă în prezent „spor de scaun”. Judecătorii nu au lămurit ce ar însemna totuși condiții normale de lucru, dacă până și privitul unui ecran trebuie recompensat financiar. Neclar este și cum ar putea fi catalogate locuri de muncă precum cele ale pompierilor sau minerilor, dacă simpla utilizare a unui calculator poate fi „deosebit de periculoasă”.

Cum și-a dat seama că se acordă „spor de scaun”

La începutul lunii februarie, T.R. și-a chemat în judecată angajatorul, respectiv Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”, cerând anularea unui act adițional la contractul său individual de muncă. Bărbatul se angajase la sfârșitul lui 2017 ca registrator medical principal în cadrul Unității Funcționale Arși. Avea ca atribuții înregistrarea pacienților internați, a foilor de observație a acestora, ținerea evidenței bolnavilor, cu introducerea în sistemul informatic a investigațiilor efectuate și a tratamentelor aplicate. Pe 12 decembrie anul trecut, i s-a adus la cunoștință faptul că urmează să fie aprobată o nouă organigramă a spitalului, iar postul său va fi desființat. Avea trei zile la dispoziție pentru a alege să intre în perioada de preaviz de 20 de zile dinaintea concedierii sau să accepte un post vacant, tot de registrator medical, dar în cadrul Secției Chirurgie Plastică, urmând să țină evidența bolnavilor din această secție, dar și din compartimentul de arși. A ales schimbarea locului de muncă, fiind întocmit actul adițional corespunzător la contractul de muncă.

Vești proaste pentru profesori la final de an. Salarii și sporuri înghețate, fără vouchere de vacanță în Învățământ, în 2025

Nu era o simplă schimbare pe hârtie a locului de muncă. La primul salariu, a observat o reducere de 1.000 de lei. La Chirurgie Plastică primea un spor pentru „condiții deosebite” de lucru în valoare de 313 lei lunar. Anterior, pe când lucra exclusiv la Unitatea Funcțională Arși, primea un spor pentru „condiții deosebit de periculoase”, în valoare de 1.321 lei lunar. Precizase conducerii spitalului că nu este de acord cu salarizarea, dar fără niciun rezultat. Ca urmare, se adresase instanței, cerând anularea actului adițional la contractul de muncă, afirmând pe de o parte că unitatea medicală nu se consultase și nu obținuse avizul sindicatului Sanitas, iar pe de altă parte, că fusese amenințat să semneze, pentru a nu-și pierde locul de muncă.

Alte articole

Val de proteste după tăierea sporurilor. Sindicaliştii cer Avocatului Poporului să sesizeze CCR pentru neconstituţionalitatea ordonanţei austerităţii

Plan de austeritate în România. Ce măsuri pregătește Guvernul Bolojan, vicepremierul Dragoș Anastasiu: „Va fi o ordonanță trenuleț”

Din partea sa, nu fusese vorba un acord de voință liber exprimat, ci de un consimțământ viciat prin constrângere. Prin acțiunea sa, T.R. cerea și plata diferenței de 1.008 lei lunar dintre cele două sporuri.

De cealaltă parte, conducerea spitalului a arătat în instanță că nu existase nicio încălcare a legii în cazul lui T.R. De fapt, era neclar pentru șefii spitalului și ce reclama efectiv T.R. „Reclamantul nu a fost amenințat și nici nu au fost exercitate violențe asupra acestuia. De altfel, reclamantul nu indică în mod concret motivul pentru care solicită anularea actului adițional, care este viciul concret pe care înțelege să-l invoce”, au arătat aceștia. Prin reorganizarea internă a spitalului rămăsese un singur post de registrator, în cadrul Secției Chirurgie Plastică. T.R. era angajat ca administrator al secției, lucrând în subsidiar și ca registrator. Primea un spor pentru condiții deosebite de 313 lei, dar și 60% din sporul pentru condiții „deosebit de periculoase”, proporțional cu perioada lucrată în unitatea de Arși. Modificarea organigramei fusese făcută în urma unei hotărâri a Consiliului Județean, căruia Spitalul de Copii îi este subordonat. Spitalul nu făcuse altceva decât să aplice hotărârea.

„Ordonanţa-trenuleţ” loveşte bugetarii. Salarii, sporuri şi angajări, îngheţate din 1 ianuarie 2025

Nici judecătorii nu au găsit nimic de reproșat conducerii spitalului. Avizul Sanitas pe care îl menționase T.R. era necesar doar la emiterea hotărârii CJ, nu și la actele ce rezultau din aceasta. Oricum, acest aviz nu putea să aibă decât un caracter consultativ, nu obligatoriu. Nu se putea nega dreptul spitalului, ca angajator, de a face concedieri dacă acest lucru era necesar. Nici nu se putea spune că T.R. fusese „amenințat” pentru a fi determinat să semneze actul adițional, acceptând schimbarea locului de muncă. Pentru a se putea vorbi de o amenințare în sensul juridic al termenului, ar fi trebuit ca în lipsa consimțământului, viața, persoana, onoarea sau bunurile lui T.R. să fie expuse unui pericol grav și iminent. „Inducerea unei temeri că reclamantul va fi concediat poate reprezenta violență ca viciu de consimțământ doar în situația în care temerea ar fi indusă fără drept de către angajator, respectiv dacă ar fi fost insuflată cu scopul de a obține avantaje injuste, situație ce nu se verifică în speță”, au argumentat magistrații, potrivit ziaruldeiasi.ro.

Plângerea lui T.R. a fost respinsă de magistrații Tribunalului ca neîntemeiată. Registratorul medical are posibilitatea apelului în fața Curții de Apel, pentru a contesta hotărârea primei instanțe.

Fără „spor de scaun” din 2025, ce prevede ordonanţşa-trenuleţ:

Îngheţarea salariilor, soldelor şi indemnizaţiilor în administraţia centrală şi locală la nivelul din noiembrie 2024

Proiectul de ordonanţă prevede continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii  anteriori. Acestea se aplică angajaţilor din administraţia centrală şi locală şi altor categorii de bugetari

– menţinerea în anul 2025 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, din administraţia centrală şi locală, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna noiembrie 2024;

– menţinerea în anul 2025 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024

– în anul 2025, orele suplimentare efectuate de bugetari se  vor compensa numai cu timp liber.

Scutiri pentru o parte a veniturilor, pentru cei care primesc salariul minim

„Având în vedere faptul că scopul măsurii este sprijinirea salariaţilor cu salariul de încadrare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărârea Guvernului, se propune menţinerea măsurii potrivit căreia, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, până la 31 decembrie 2025, în anumite condiţii, prin derogare de la prevederile Titlului IV şi V din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”, se prevede în proiect.

Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2025, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Măsura se aplică pentru salariaţii care desfăşoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadraţi cu normă întreagă.

Ordonanţa propune, între condiţiile care trebuie îndeplinite cumulativ, ca nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, să nu fie diminuat în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi 31 decembrie 2025, pentru a atinge nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vederea aplicării acestui regim fiscal.

De asemenea, măsura propusă se aplică salariaţilor care desfăşoară activitate în sectorul agricol şi industria alimentară şi care nu beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 7, art. 138^1, şi art. 154 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi al căror nivel al salariului de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

PROIECTUL DE OUG POATE FI CONSULTAT AICI