Călin Georgescu a atacat la CEDO decizia CCR privind anularea alegerilor prezidenţiale

Călin Georgescu a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO) decizia Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale din România, anunță Q Magazine, care citează surse judiciare. Demersul juridic este realizat în paralel cu acțiunile din țară.

Curtea de Apel Bucureşti a respins, marţi, ca neîntemeiată, cererea din dosarul în care Călin Georgescu a atacat trei decizii ale Biroului Electoral Central (BEC) luate după ce Curtea Constituţională a hotărât anularea alegerilor prezidenţiale. Decizia instanţei de fond rămăsese în pronunţare, luni, după depunerea unor cereri de recuzare a judecătoarei Cristina Ardelean, care au fost respinse în cursul serii.

Călin Georgescu este reprezentat la CEDO de avocata Maria Vasii, cea care l-a apărat pe poliţistul Cristian Cioacă în dosarul privind dispariţia Elodiei.  Acțiunea, depusă la data de 16 decembrie, a primit numărul 37327/24 și, potrivit răspunsului Curții, intrat în posesia Q Magazine, dosarul va fi examinat „cât mai curând posibil în cursul lunii ianuarie 2025”. Procedura de urgență inițiată de CEDO confirmă gravitatea situației și necesitatea unei soluții care să protejeze statul de drept și valorile democratice.

EXCLUSIV Victor Ponta, despre candidatura lui Călin Georgescu: ”Să aibă voie să candideze oricine îndeplinește condițiile legale. Românii vor să își aleagă ei președintele”

Alte articole

Marius Tucă iese la atac împotriva statului „polițienesc și securist” care ascultă telefoanele românilor: „A fost de ajuns un singur Călin Georgescu pentru ca toate serviciile să intre în acțiune”

Nicuşor Dan anunţă un raport cu privire la anularea alegerilor după ultima acţiune a SRI: „Un act de sabotaj!”

Între motivele care stau la baza acțiunii demarate, Călin Georgescu a enumerat:
„Prejudiciu ireparabil:
Suspendarea procesului electoral și invalidarea voturilor afectează iremediabil drepturile reclamantului și ale cetățenilor români, garantate de Art. 3, Protocolul nr. 1 al Convenției.

Criză politică și socială:
Vidul electoral creat prin decizia CCR subminează stabilitatea politică și încrederea publicului în statul de drept, provocând proteste sociale și riscuri de instabilitate internă.
Urgența situației:
Turul doi al alegerilor prezidențiale trebuia să aibă loc la 8 decembrie 2024. Amânarea pe termen nedefinit a procesului electoral afectează drepturile democratice ale cetățenilor și generează riscul perpetuării unor practici nedemocratice.

Imposibilitatea de a exercita căi de atac interne:
Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, iar legislația română nu oferă un mecanism intern de contestare a acestora, încălcând Articolul 13 al Convenției (dreptul la un recurs efectiv).”

De asemenea, în documentul depus la Curtea Europeană sunt evocate și argumentele în baza cărora se impune judecarea rapidă a cazului:
„Impactul direct asupra drepturilor fundamentale:
Decizia CCR a anulat procesul electoral în desfășurare, încălcând drepturile fundamentale ale alegătorilor și candidaților, inclusiv dreptul reclamantului de a candida.

Citește și: Publicația europeană Politico numește alegerile din România ”dubioase”. Îngrijorări la Bruxelles privind o posibilă nouă candidatură a lui Călin Georgescu

Criza constituțională:
Lipsa unui președinte ales democratic creează un vid de legitimitate, punând în pericol stabilitatea instituțională și principiile statului de drept.

Reacții sociale:
Gesturile de protest, precum distrugerea documentelor de identitate, reflectă o pierdere profundă a încrederii cetățenilor în procesul democratic.

Risc de precedent nedemocratic:
Întârzierea soluționării cauzei ar putea perpetua practici similare, afectând standardele democratice în alte state membre.”, se arată în cererea către CEDO.

„Este esențial ca deciziile ce influențează direct procesul electoral și soarta democratică a unei națiuni să fie supuse unei analize riguroase. Judecătorii care au emis hotărârea privind anularea alegerilor vor trebui, la momentul oportun, să răspundă în fața instanțelor competente europene”, a declarat Călin Georgescu pentru Q Magazine.

Un precedent în atacarea deciziilor CCR la CEDO a fost creat de fostul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, care a intentat procesul după ce Curtea Constituțională a României l-a obligat pe președintele Klaus Iohannis să o revoce din funcție. Curtea de la Strasbourg i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi în 2020.

La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a emis Decizia nr. 32/2024, anulând întregul proces electoral pe baza unor informații desprinse din rapoartele înaintate CSAT de serviciile de informații, în care erau semnalate posibile încălcări ale legii electorale ale candidatului Călin Georgescu, în sensul că acesta a declarat cheltuieli zero în campania electorală, precum și „interferențe” ale unor „actori statali”, respectiv Rusia, în sensul că o campanie pe Tik Tok l-ar fi propulsat pe Călin Georgescu în topul vizualizărilor. De amintit faptul că judecătorii Curții Constituționale validaseră cu patru zile înainte primul tur al alegerilor prezidențiale.

Acțiunea la CEDO înaintată de Călin Georgescu, clasat pe primul loc în primul tur și care, potrivit unui sondaj efectuat la finalul anului 2024, de Institutul IRES, ar fi câștigat cu 63% cel de-al doilea tur, dacă acesta ar fi avut loc, este singura cale prin care s-ar putea obține suspendarea efectelor Deciziei nr. 32/2024 a CCR și obligarea Guvernului României să reia procesul electoral de la momentul la care s-a decis anularea alegerilor.

Deciziile Curții Constituționale române nu pot fi atacate la nicio instanță din țară, acestea fiind definitive și general obligatorii.