Trump cere ţărilor NATO să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare şi nu exclude folosirea forţei pentru a obţine Groenlanda

Viitorul preşedinte al SUA, Donald Trump, a cerut marţi membrilor NATO să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare. Demersul, care ar reprezenta mai mult decât dublarea obiectivului actual, reprezintă o nouă provocare pentru alianţa transatlantică, relatează Financial Times.

În timpul unei conferinţei de presă, el a promis, de asemenea, să „taxeze Danemarca la un nivel foarte ridicat”, dacă ţara nu renunţă la controlul asupra Groenlandei.  În plus, preşedintele ales a refuzat să excludă utilizarea forţei pentru a obţine Groenlanda sau pentru a prelua controlul asupra Canalului Panama.

El a promis să redenumească Golful Mexic în „Golful Americii”, atacând vecinul sudic al SUA ca fiind un „loc foarte periculos”.

Cea mai recentă ofensivă a lui Trump împotriva Mexicului a avut loc marţi, în timpul unei discuţii cu reporterii la proprietatea sa Mar-a-Lago din Florida, cu mai puţin de două săptămâni înainte de a depune jurământul de preşedinte

Alte articole

Donald Trump, tot mai aproape de a invada Groenlanda. Președintele SUA le-a ordonat șefilor armatei să elaboreze un plan în acest sens

Nicolas Maduro, primul mesaj din închisoare. ”Suntem bine, suntem luptători!”. Americanii, avertizați să plece urgent din Venezuela

Întrebat dacă ar exclude utilizarea coerciţiei militare sau economice pentru oricare dintre aceste obiective, el a răspuns: „Nu, nu vă pot asigura cu privire la niciunul dintre cele două. Dar vă pot spune că avem nevoie de ele pentru securitate economică. Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate naţională”, a punctat Trump.

Generalul Virgil Bălăceanu, veşti proaste pentru tineri: „Va trebui reintrodus serviciul militar obligatoriu”

Trump şi-a exprimat în repetate rânduri dorinţa ca SUA să cumpere Groenlanda, descriind teritoriul danez şi cea mai mare insulă din lume ca fiind o „necesitate absolută” pentru securitatea americană. „Oamenii nici măcar nu ştiu dacă Danemarca are vreun drept legal asupra acestui teritoriu, dar dacă are, ar trebui să renunţe la el pentru că avem nevoie de el pentru securitatea naţională”, a declarat marţi Donald Trump, scrie şi POLITICO.

De asemenea, Trump a cerut anterior ca Panama să redea Statelor Unite dreptul de proprietate asupra Canalului. Statele Unite au cedat Panama controlul asupra importantei rute de comerţ maritim în 1977, în mandatul preşedintelui Jimmy Carter. Trump a spus: „Uite, Canalul Panama este vital pentru ţara noastră. Acesta este operat de China. China! Şi am dat Canalul Panama Panama, nu l-am dat Chinei”.

„Groenlanda aparţine groenlandezilor”, afirmă premierul danez la sosirea lui Donald Trump Jr. Mette Frederiksen subliniază că America nu decide asupra viitorului insulei arctice de importanţă strategică

Groenlanda a spus clar că nu este de vânzare, a declarat marţi prim-ministrul danez Mette Frederiksen, ca răspuns la fixaţia preşedintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, de a cumpăra masiva insulă arctică, relatează POLITICO.

Mette Frederiksen a declarat că prim-ministrul groenlandez Múte Egede „a fost foarte, foarte clar că există un sprijin majoritar în rândul poporului groenlandez că Groenlanda nu este de vânzare şi nu va fi nici în viitor”.

Remarcile liderului danez vin după ce Donald Trump a sugerat cumpărarea Groenlandei de la Danemarca luna trecută, spunând că o achiziţie americană a teritoriului arctic este o „necesitate absolută”. El a făcut această propunere şi în 2019, în timpul primului său mandat, ceea ce i-a atras şi atunci o mustrare din partea lui Frederiksen.

Marţi, însă, preşedintele ales a mers şi mai departe, iar într-o conferinţă de presă nu a exclus folosirea forţei pentru a prelua controlul asupra Groenlandei. Comentariile premierului danez au fost făcute înainte de aceste noi declaraţii.

Fiul cel mare al lui Trump, Donald Trump Jr., a aterizat marţi în Groenlanda în ceea ce el a numit o vizită privată. În anturajul său se aflau însă activistul conservator Charlie Kirk şi directorul de personal al tatălui său, Sergio Gor. Trump Sr. i-a descris drept reprezentanţii săi.

„Don Jr. şi reprezentanţii mei aterizează în Groenlanda. Primirea a fost grozavă. Ei, şi Lumea Liberă, au nevoie de siguranţă, securitate, putere şi PACE! Aceasta este o afacere care trebuie să se întâmple. MAGA. FACEŢI GROENLANDA MĂREAŢĂ DIN NOU!” a scris Trump într-o postare, marţi, pe platforma sa de social media Truth Social.

OFICIAL Se reintroduce serviciul militar obligatoriu de la 1 ianuarie 2025. Stagiul va dura două luni, când se fac primele recrutări

„Pe de o parte, sunt mulţumită de creşterea interesului american pentru Groenlanda”, a declarat Frederiksen într-un interviu acordat marţi radiodifuzorului danez TV 2. „Dar, desigur, este important ca aceasta să aibă loc într-un mod în care decizia să aparţină groenlandezilor, ce le rezervă viitorul”.

Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, cu o populaţie de aproximativ 60.000 de locuitori, a fost o colonie daneză până când a devenit autonomă, cu propriul său parlament, în 1979. Groenlanda rămâne un teritoriu al Danemarcei, Copenhaga exercitând controlul asupra politicii sale externe şi de apărare.

Pe măsură ce puterile globale încearcă să îşi extindă raza de acţiune şi amprenta în Arctica, Groenlanda, bogată în minerale – care găzduieşte şi o bază militară a SUA – este râvnită pentru valoarea sa strategică în materie de securitate şi comerţ.

Mette Frederiksen, care în 2019 a descris oferta lui Trump de a cumpăra insula ca fiind „absurdă”, a declarat că depinde de groenlandezi să îşi decidă propriul viitor, numind mişcarea de independenţă în creştere de pe insulă „legitimă”.

„Pot observa o dorinţă puternică în rândul multor groenlandezi de a se îndrepta spre independenţă”, a spus ea. „Este legitim şi, prin urmare, cred că este important ca viitorul Groenlandei să fie modelat în Nuuk (capitala Groenlandei)”, a spus premierul danez.

În conformitate cu un acord încheiat în 2009 cu Danemarca, Groenlanda îşi poate declara independenţa numai în urma unui referendum valid – pe care liderul său Egede a părut să sugereze, în timpul discursului său de Anul Nou, că ar putea avea loc în paralel cu viitoarele alegeri parlamentare din aprilie.