Satul din România desființat de comuniști a ieșit la iveală de sub ape. Puțini români știu de acest loc special

Satul Baia Craiului a fost desființat în anul 1964, odată cu construirea barajului și amenajarea Lacului Cinciș, care a dus la submersia mai multor localități de pe valea Cernei. Înainte de inundarea așezărilor Bălana, Cinciș, Cerna, Moara Ungurului și Baia Craiului, începând din anii ’60, aproximativ 1.000 de localnici au fost relocați, iar majoritatea caselor și bisericilor au fost demolate.

Satul din România cu o poveste tristă

„Se declară desființate satele Bălana, Cinciș, Cerna, Moara Ungurului, din comuna Teliuc, satul Baia Craiului din comuna Toplița, incluse în teritoriul administrativ al orașului Hunedoara, regiunea Hunedoara și satul Ezeru din comuna Cacomeanca, raionul Călărași, regiunea București. Așezarea denumită „Iuba“ se declară sat și va purta denumirea „Cinciș-Cerna“. Satul Cinciș-Cerna intră în componența comunei Teliuc, inclusă în teritoriul administrativ al orașului Hunedoara, regiunea Hunedoara”, potrivit unui decret din 1964, semnat de fostul șef de stat comunist Gheorghe Gheorghiu Dej, scrie Adevărul.

Locuitorii au avut ocazia să recupereze materialele de construcții și bunurile personale din fostele lor gospodării, iar în vara anului 1962 au fost mutați în satul Cinciș-Cerna, situat la aproximativ 10 kilometri de Hunedoara, lângă barajul Cinciș.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Biserica din satul Cinciș, datând din secolul al XV-lea și având o legătură istorică cu Ioan de Hunedoara, a fost demolată înainte ca așezarea să fie acoperită de ape. Totuși, unele dintre obiectele de valoare ale acesteia au fost salvate și transportate în biserica din noul sat Cinciș-Cerna. În satul Baia Craiului, biserica ortodoxă, construită la începutul secolului XX, și biserica romano-catolică, ridicată în secolul al XVII-lea, au fost închise. Orga și alte bunuri ale bisericii catolice au fost transferate la biserica din satul Izvoarele, situat în apropiere de lac.

Alte articole

Soția fostului ministru Victor Paul Dobre a confundat „parcarea”: Femeia a intrat cu mașina direct într-un bancomat și a rănit o persoană. FOTO

Ilie Bolojan se gândește la alegerile prezidențiale din 2028. Ce spune despre refacerea coaliției

Citește și A înviat satul din România, urât și distrus de Ceaușescu. A fost „repus” pe harta țării după 30 de ani

Două biserici vechi, parțial distruse, stau încă în picioare

Spre deosebire de satele aflate mai jos, care au fost complet inundate în anii ’60, Baia Craiului a păstrat mai multe ruine, unele acoperite parțial de ape, iar altele rămase la suprafață. Turiștii care vizitau zona cu bărcile puteau ajunge până la poarta bisericii catolice, care era parțial inundată. Pe măsură ce aluviunile au început să se depună în zona lacului, apa nu a mai ajuns la biserică sau la mormintele din jurul acesteia.

La aproximativ 200 de metri de biserica catolică se află ruinele fostei biserici ortodoxe. Ambele lăcașuri de cult, alături de fundațiile și zidurile mai multor case și ateliere, formează astăzi o „localitate fantomă” ascunsă în pădure, pe malul stâng al Cernei, înainte ca râul să se lărgească pentru a crea lacul de acumulare.

Accesul în zona fostului sat Baia Craiului este destul de dificil din cauza vegetației dese, terenului mlăștinos și copacilor căzuți. Călătorii pot ajunge acolo coborând de la podul peste Cerna, aflat la intrarea în satul Toplița, și urmând o potecă ce se pierde printre copaci. Deși locul este puțin vizitat de turiști, acesta este frecventat de animale sălbatice, precum căprioare, mistreți și păsări. Biserica romano-catolică poate fi văzută și de pe malul opus al Cernei, unde trece drumul Hunedoara-Toplița.

Satul Baia Craiului, ale cărui ruine sunt acum ascunse în pădure, își are originile în perioada medievală și a fost legat de activitățile miniere din zonă. Se estimează că a fost fondat de nobilii din timpul Huniazilor, în secolul al XV-lea, și că aceștia aveau aici ateliere de prelucrare a fierului. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, atelierele metalurgice au fost abandonate, iar satul a continuat să existe până în anii ’60, când au început strămutările și demolările care au făcut loc construcției lacului de acumulare Cinciș.

Vezi și Satul din România cu cel mai lung nume. Are 27 de litere, e o destinație de vacanță superbă și tot mai mulți români își doresc să ajungă aici