Un expert BNR anunţă vremuri grele pentru români. „Modelul bazat pe forţă de muncă ieftină îşi atinge limitele”

Expertul BNR susţine că România a avut o evoluție remarcabilă, crescând de la 26% din media UE în 2000 la 80% în 2023 (PIB/cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare), conform datelor Eurostat. Aceasta reflectă beneficiile integrării în piața unică și investițiilor străine. În acest interval, România a redus decalajul față de media europeană cu aproximativ două puncte procentuale pe an, dar creşterea nu este însă garantată și nici ireversibilă.

„Pe măsură ce ne apropiem de media europeană, ritmul convergenței încetinește. Asemenea procesului de dezinflație, ultima parte a drumului este cea mai complicată. Modelul bazat pe forță de muncă ieftină își atinge limitele: de acum înainte creșterea economică trebuie să vină din productivitate, nu din avantajul costurilor reduse. Salariile au crescut, demografia devine tot mai nefavorabilă, iar prețurile ridicate la energie exercită o presiune tot mai mare asupra competitivității”, susţine Daniel Popa într-o analiză publicată pe pagina sa de pe platforma LinkedIn.

Citeşte şi: O fabrică renumită se închide după 100 de ani de activitate. Aproape 130 de angajaţi rămân pe drumuri

Cu toate acestea, România riscă să intre într-o „capcană a venitului mediu” dacă nu își schimbă abordarea. Cristian Popa avertizează că ultimele etape ale convergenței sunt cele mai dificile, necesitând productivitate ridicată și inovare, nu doar costuri reduse. Expertul vine cu exemplul țărilor din sudul Europei (Grecia, Spania și Italia), ale căror experiențe ilustrează acest pericol. La începutul anilor 2000, aceste economii erau în apropiere de media UE. Grecia ajunsese la 98% din media UE în 2004, Spania chiar a depășit-o pentru o scurtă perioadă, iar Italia se situa la 120% din media europeană.

Alte articole

Apelul BNR pentru români după criza economică cauzată de războiul din Orient. Ce se întâmplă cu banii „de la ciorap” şi din conturi

Anunţul BNR despre banii românilor după ce bursele s-au prăbuşit, iar cotaţiile petrolului urcă vertiginos

„Însă, în următorii ani, aceste state au experimentat stagnare / declin economic, intrând într-un impas din care nu au reușit să iasă complet nici până astăzi. Aceste țări s-au bazat pe un model economic nesustenabil: creșterea consumului prin îndatorare. Grecia a devenit dependentă de finanțare externă, fără a implementa reforme structurale durabile, ceea ce a condus la o criză economică profundă. Spania a trecut printr-o bulă imobiliară care, odată spartă, a provocat recesiune și șomaj ridicat. Italia a înregistrat, la rândul său, un declin economic treptat”, spune Cristian Popa.

Acesta menționează că modelul de creștere economică a fost diferit în Europa Centrală și de Est: Dacă țările sudice au fost stimulate de consum, economiile CEE (precum Polonia și Cehia) s-au dezvoltat mai degrabă prin producție, investiții și exporturi. O diferență notabilă a fost și natura fluxurilor de capital: sudul Europei a atras preponderent credite, în timp ce regiunea CEE s-a bazat mai mult pe investiții străine directe. România cumva oscilează între cele două modele”.

Citeşte şi: Semnul de circulaţie care pune probleme şoferilor. Ce semnificaţie are şi ce trebuie făcut atunci când este întâlnit

Creșterea salariilor și presiunile externe (cum ar fi prețurile mari la energie) fac necesare reformele structurale și investițiile în tehnologizare și automatizare, mai suţine economistul BNR: „Pentru a face pasul următor, România trebuie să accelereze ritmul inovării, să liberalizeze economia și să susțină acumularea de capital. Obiectivul principal trebuie să fie creșterea productivității muncii prin tehnologizare, automatizare și inovare. Din păcate, țara noastră se află constant în coada clasamentelor privind cercetarea și dezvoltarea”.

„În plus, mediul privat are nevoie de un ecosistem în care inițiativa să fie încurajată, nu îngrădită de birocrație, taxe și reglementări impredictibile. Succesul trebuie susținut, nu descurajat prin taxare. Reducerea barierelor administrative, un cadru fiscal stabil și o competiție economică sănătoasă sunt esențiale pentru atragerea investițiilor și stimularea inovației. Mai multă libertate economică și un stat care facilitează, nu împiedică, sunt ingredientele unei creșteri economice sustenabile. De asemenea, fondurile europene trebuie valorificate inteligent, pentru că nu vom beneficia de ele la nesfârșit”, conchide Cristian Popa, care precizează că opinia prezentată îi aparține autorului și nu reprezintă poziția Băncii Naționale a României.