Harta cutremurelor. România va avea o hartă interactivă a zonelor cu risc seismic

Harta cutremurelor. Siguranţa seismică a clădirilor constituie una dintre principalele priorităţi ale Ministerului Dezvoltării şi, începând de astăzi, România va avea prima hartă cu unităţile administrativ-teritoriale vizate de riscul seismic, care vor putea cere finanţare de la minister pentru consolidarea clădirilor, a anunţat marţi ministrul Cseke Attila, în cadrul unei conferinţe de presă.

Potrivit ministrului, Harta va fi interactivă şi va ajuta atât locuitorii să ştie în ce zonă stau, cât şi autorităţile locale să acceseze fonduri pentru consolidări, în contextul în care Guvernul României a aprobat, în perioada 2022-2023, o serie de programe de investiţii care se derulează la nivelul MDLPA, atât pentru clădiri publice, cât şi pentru blocuri de locuinţe.

Seismologul Gheorghe Mărmureanu a anunțat când va avea loc următorul cutremur devastator în România: „Sunt lucruri curioase cu Vrancea”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Prin aceste programe, avem deja în derulare 98 de proiecte care vizează siguranţa seismică a şcolilor, spitalelor, a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice, şi fac un apel ferm către autorităţile locale să conlucreze pentru a expertiza clădirile, cu finanţare de la Ministerul Dezvoltării, care prezintă vulnerabilităţi, astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, să acceseze fondurile puse la dispoziţie de minister”, a transmis ministrul Cseke Attila.

Alte articole

Horoscop 15 mai 2026. Nativii simt nevoia să clarifice neînțelegeri mai vechi, fie în relații, fie în plan profesional. Comunicarea sinceră devine esențială

EXCLUSIV Victor Ciutacu o desființează pe Oana Gheorghiu: „Vicepremierul vrea să afle care e rețeta de arestat oameni îmbogățiți din avutul obștesc. Republica are nevoie de reformă. Reforma cere sânge. Sângele cel mai gustos e ăla de pesedist. Pesedistul bun e pesedistul mort. Sau, după caz, arestat și umil”

Ministrul a menţionat că finanţarea lucrărilor este asigurată 100% de la bugetul de stat, inclusiv expertiza de risc seismic necesară cererii de finanţare.

Astfel, în cadrul Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, au fost semnate 66 de contracte de finanţare, în valoare de 1.126.198.835 de lei, din care 7 contracte, în valoare de 258.497.594,34 de lei, pentru blocuri de locuinţe.

”Prin Programul naţional de investiţii „Şcoli sigure şi sănătoase” au fost semnate 30 de contracte de finanţare, în valoare totală de 845.218.081,52 lei, iar prin Programul naţional de investiţii pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino”, au fost semnate două contracte de finanţare, în valoare totală de 15.370.151,27 de lei. Suplimentar, din fonduri europene, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Ministrul Dezvoltării finanţează consolidarea a 39 blocuri de locuinţe şi 165 clădiri publice”, a mai spus ministrul.

Guvernul a creat instrumente de finanţare pentru siguranţa seismică, este responsabilitatea autorităţilor locale să aducă documentaţia necesară pentru proiecte mature care pot fi finanţate, a subliniat Cseke Attila. Până în prezent, dintre toate contractele semnate prin cele trei programe, doar 11 blocuri de locuinţe şi 3 şcoli din municipiul Bucureşti sunt finanţate.

”Avem prea puţine contracte la nivel naţional şi la nivelul municipiului Bucureşti, în condiţiile în care Capitala ţării este printre primele 10 Capitale din lume expuse riscului seismic. Pentru că viaţa şi siguranţa oamenilor este cea mai importantă, trebuie să reuşim să consolidăm cât mai multe dintre aceste clădiri, în fiecare an, inclusiv în Bucureşti”, a spus ministrul.

Citește și: Cutremur cu magnitudine 5.5 în zona Vrancea. S-a simţit şi la Bucureşti.  Magnitudinea a fost revizuit la 5.3
El a subliniat că 80% (2.681) din numărul total de unităţi administrativ-teritoriale din România au fost incluse pe harta riscului seismic, care poate fi accesată pe pagina Ministerului Dezvoltării şi au fost incluse şi zonele cu grad de acceleraţie a terenului mai scăzut, precum cea din judeţul Gorj, unde au fost cutremure neaşteptate, cu pagube materiale considerabile la clădiri publice şi şcoli.