Corpul de control al premierului scoate la iveală un lanţ de neglijenţe şi nereguli. Documentul lui Ciolacu ajunge la Parchetul ÎCCJ

Corpul de Control al premierului a finalizat verificările la Muzeul Naţional de Istorie a României şi la Ministerul Culturii, privind organizarea participării la expoziţia din Olanda, unde au fost furate piesele din Tezaur, a anunţat joi premierul Marcel Ciolacu, înainte de şedinţa de Guvern.

Raportul Corpului de control al prim-ministrului scoate la iveală o serie de deficiențe grave în gestionarea și securizarea bunurilor de patrimoniu național, culminând cu furtul unei piese de tezaur dacic împrumutată Muzeului Drents din Assen, Olanda. Documentul consultat de stiripesurse.ro evidențiază lipsa de conformitate a Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) cu reglementările legale și neglijența în aplicarea standardelor de securitate. Constatările au fost înaintate procurorilor de la PÎCCJ.

Citește și: Marcel Ciolacu, după reținerea suspecților în dosarul tezaurului dacic furat: ”Un prim pas bun. Vom continua să cooperăm îndeaproape cu autorităţile olandeze până când piesele de patrimoniu preţuite sunt recuperate şi returnate”

Alte articole

Kelemen Hunor, mesaj pentru Grindeanu, Bolojan şi Fritz: „Avem nevoie de un premier candidat instruit profesional, credibil politic și capabil să facă față crizei politice”

Cosmin Marinescu, BNR: Lumea a ajuns la o datorie de 100% din PIB-ul mondial. Riscul major al „capcanei populismului economic”

Decizii fără avizul Consiliului de Administrație

Una dintre principalele probleme identificate în raport se referă la organizarea expoziției din Olanda fără respectarea dispozițiilor Regulamentului de organizare și funcționare al MNIR. Memorandumul de colaborare între MNIR și Muzeul Drents a fost încheiat fără a fi supus analizei și avizării Consiliului de Administrație, organ cu rol deliberativ. Această omisiune denotă o încălcare gravă a normelor interne și ridică semne de întrebare privind transparența și responsabilitatea conducerii MNIR în gestionarea patrimoniului național.

Evaluări neactualizate ale bunurilor de patrimoniu

Raportul subliniază o altă deficiență majoră: lipsa reevaluării la justa valoare a obiectelor împrumutate, așa cum prevăd normele legale. Astfel, Coiful de la Poiana Coțofenești nu a fost reevaluat timp de peste 14 ani, iar două brățări din aur provenind de la Sarmizegetusa Regia nu au fost reevaluate timp de 12 ani. Această omisiune contravine obligației muzeului de a efectua reevaluări la fiecare 10 ani, expunând astfel statul român la riscuri financiare și juridice în cazul unor daune sau furturi.

Raportul relevă, de asemenea, o serie de probleme legate de măsurile de securitate, atât la nivelul Ministerului Culturii, cât și la MNIR. Printre deficiențele constatate se numără:

• Lipsa structurilor și experților în evaluarea standardelor de securitate – Nu există specialiști desemnați pentru verificarea măsurilor de protecție propuse de partenerii externi la organizarea exporturilor temporare de bunuri culturale.
• Lipsa solicitării unor măsuri de pază adecvate – Muzeul Drents a menționat în raportul său că nu asigură pază cu personal specializat 24/24, iar MNIR nu a solicitat în mod explicit includerea acestei măsuri în contract.
• Lipsa unor structuri organizatorice pentru securitate – Nu au existat echipe desemnate pentru evaluarea protecției antiefracție și a măsurilor de securitate în muzeele în care au fost expuse obiectele.

În comparație, expozițiile similare din Madrid și Roma au beneficiat de măsuri de siguranță mult mai stricte, cu pază asigurată permanent de personal specializat, atât în interiorul, cât și în exteriorul muzeelor. Acest contrast dezvăluie neglijența în tratarea securității bunurilor în cazul expoziției din Olanda.

Rezultatul verificărilor a fost comunicat spre competentă valorificare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se arată în sinteza publicată de Guvern.

Stadiul anchetei din Olanda

Poliţia a primit sute de ponturi cu privire la furtul comorilor româneşti de la Muzeul Drents din Assen, a declarat aceasta marţi seara la Opsporing Verzocht. Multe ponturi se refereau la locurile în care suspecţii au fost văzuţi după jaf şi cu cine au avut contact. „Încercăm să găsim piesele furate cu ajutorul acestor informaţii”, au declarat poliţiştii.

Hoţii au declanşat o explozie la Muzeul Drents din Assen în primele ore ale zilei de sâmbătă, 25 ianuarie. Ei au fugit cu Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur, care erau împrumutate de la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Furtul lor a provocat indignare în România.

Poliţia a arestat miercuri trei suspecţi în Heerhugowaard. Într-o mişcare remarcabilă, autorităţile au publicat fotografiile şi numele complet a doi dintre suspecţi o zi mai târziu, în încercarea de a găsi artefactele furate.

Potrivit poliţiei, acest lucru s-a întâmplat deoarece suspecţii au refuzat să spună unde se aflau artefactele furate. Toţi cei trei suspecţi, doi bărbaţi şi o femeie, sunt încă în arest.

Detectivul de artă Arthur Brand crede că există un risc de 50% ca hoţii să fi topit deja aceste comori de aur aproape pur. Faptul că poliţia i-a arestat rapid pe suspecţi îi dă speranţa că aceştia nu au avut timp, însă persistenţa lor de a nu spune poliţiei unde sunt artefactele îl îngrijorează. „Suspecţii nu spun nimic. Te-ai aştepta ca ei poate să înceapă să vorbească acum, aşa că există şansa ca ele să nu mai existe”, a declarat Brand la emisiunea de televiziune „Eve” la începutul acestei săptămâni.