Pensii 2025. Cine este românul care încasează lunar o pensie de 97.964 de lei net

Pensii 2025. În timp ce pensia minimă este stabilită legal la 1.281 de lei, cea mai mare pensie încasată în România exclusiv în baza contributivității este de 108.627 de lei (valoare brută), iar cea mai mare pensie specială, de 69.343 de lei (brut), potrivit datelor furnizate de CNPP pentru Libertatea.

Guvernul Ciolacu a promis în campania electorală că va majora pensiile cu 12,1% de la 1 ianuarie 2025, fiind emis inclusiv un comunicat de la Ministerul Muncii. Cu toate acestea, pe 20 noiembrie 2024 (cu patru zile înainte de prezidențiale și cu 11 zile înainte de parlamentare), prim-ministrul s-a răzgândit, realizând că bugetul de stat nu mai are resursele necesare pentru majorare.

Pensionarii cu venituri sub salariul minim pe economie vor primi o a 13-a pensie

Așadar, pensiile au fost înghețate, de la cele mici la cele mari. Cei mai avuți pensionari trebuie „să se descurce” cu venituri lunare de zeci de mii de lei, în timp ce grosul seniorilor încasează venitul minim garantat, de 1.281 de lei.

Alte articole

Ajutor pentru 400.000 de pensionari din România. Cine și cum poate obține de la Casa de Pensii sume între 80 și 2.100 de lei

Vești proaste pentru pensionari. Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, dă vina pe situația economică a țării

Pensii 2025. Cea mai mare pensie din sistemul public este de 108.627 de lei, valoare brută, ceea ce înseamnă că prin aplicarea impozitării de 10% ar ajunge la 97.964 de lei. Dacă Guvernul ar fi implementat majorarea de 12,1%, venitul ar fi ajuns la 121.770 de lei, valoarea brută.

A doua cea mai mare pensie primită exclusiv pe bază de contributivitate este de 94.519 lei, iar a treia are valoarea de 89.991 de lei.

Top 5 este completat cu două pensii în valoare de 81.299 de lei, respectiv 72.317 lei.

Se dă a 13-a pensie în aprilie! Pensionarii primesc mai mulți bani de la stat înainte de Paşte 2025. Decizie de ultimă oră

Top 10 se încheie cu o pensie de 62.654 de lei, în timp ce a 20-a pensie ca nivel este de 49.379 de lei. Așadar, dacă de la 1 ianuarie în România erau mărite pensiile cu 12,1%, inclusiv a 20-a pensie ar fi sărit de borna de 50.000 de lei, indexarea însemnând că ajunge la 55.353 de lei.

Pe de altă parte, dacă ținem cont chiar de statistica dată de Guvern, peste 2,5 milioane de seniori primesc o pensie de sub 2.574 de lei, adică valoarea netă a salariului minim pe economie. Practic, persoana cu cea mai mare pensie încasează de 38 de ori mai mult față de cât primesc lunar peste 2,5 milioane de români, în timp ce raportat la venitul minim garantat, pensia e de 76 de ori mai mare.

Pensii 2025. În cazul pensiilor speciale, cele mai mari 20 de venituri sunt încasate de persoane care au fost fie judecători, fie procurori.

Cea mai mare pensie specială ajunge la 69.343 de lei (brut), în timp ce a doua pensie se ridică la 68.145 de lei (valoare brută). Podiumul este completat de o pensie care ajunge la 63.842 de lei.

Borna de 60.000 de lei mai e depășită de două pensii, care ajung la 62.783 de lei, respectiv 60.465 de lei. Apoi, următoarele 15 pensii depășesc 50.000 de lei, ca valoare brută.

Pensii 2025. Aceste pensii erau, în urma adoptării noii legi a pensiilor speciale, impozitate diferit față de cele din sistemul public. Așadar, partea necontributivă a acestor pensii era impozitată de la 10% până la 20%, în funcție de cât de mare e, procentul de 20% aplicându-se în condițiile în care partea necontributivă depășea salariul mediu brut la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Însă în luna decembrie 2024, CCR a decis că impozitarea diferențiată e neconstituțională, așa că începând cu pensia aferentă lunii februarie, cei care beneficiază de acest venit ar trebui să ia și mai mulți bani.

Pe de altă parte, următoarea creștere a pensiilor ar urma să fie în luna septembrie, potrivit premierului Marcel Ciolacu, când ar urma să fie indexate cu rata inflației. Însă promisiuni de mărire a acestor venituri au fost și înainte de alegeri, iar echipa guvernamentală și coaliția nu s-au ținut de cuvânt.

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, în ianuarie 2022, de 9.680 de persoane, cei mai mulţi, respectiv 4.468, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, respectiv 20.207 de lei, din care 18.820 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.079 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna ianuarie un număr de 787 persoane. Pensia medie era de 5.767 de lei, din care 2.839 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 746 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.908 de lei (2.556 de lei de la bugetul de stat).

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.394 pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.355 de lei, din care 7.538 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 573 de persoane, media fiind de 8.441 de lei, din care 3.397 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.712 de pensionari, pensia medie fiind de 4.901 de lei, din care 2.507 de lei suportaţi din bugetul de stat.