DERAPAJ uriaş al Ancăi Alexandrescu la adresa echipei România TV. Jurnalista de la Realitatea Plus a făcut uz de replica celebră „Marş de-aici!” şi a lovit microfonul reporterului România TV

În timp ce jurnaliştii prezenţi la protest îi lua declaraţii lui Călin Georgescu, care ajunsese în mijlocul protestatarilor, Anca Alexandrescu a început să lovească microfonul jurnalistei România TV Thalida Trofin, reproşându-i că postul România TV îl susţine pe Victor Ponta şi copiază „ce spune domnul Georgescu”.

„Îl mai susţineţi pe Victor Ponta voi la România TV şi copiaţi ce spune domnul Georgescu?”, a întrebat-o Anca Alexandrescu pe Thalida Trofin.

Citeste si Protest în Capitală. Călin Georgescu, în cârje printre susținătorii săi din Piața Constituției. Membrii clanurilor Duduianu și Corduneanu participă la protest

Asaltul Ancăi Alexandrescu la adresa echipei România TV avealoc chiar în faţa candidatului Călin Georgescu, care se amuza de cuvintele pe care realizatoarea de la Realitatea Plus i le adresa colegei de breaslă.

Alte articole

Romina Gingaşu l-a verificat pe Călin Georgescu la serviciile secrete americane. Soţia lui Piero Ferarri aruncă bomba: „Nu era cine se dă!”

Călin Georgescu, lovitura de graţie: TikTok i-a pus etichetă de risc. Politologul Stelian Tănase: „George Simion l-a scos din joc”

„Îi furaţi imaginea domnului Călin Georgescu ca să-l susţineţi pe Ponta. Aşa că, marş de-aici! Marş!”, s-a dezlănţuit Anca Alexandrescu.

„Nu-mi spuneți marș mie! Eu am respect pentru dumneavoastră. Marș să spuneți la dumneavoastră acasă”, i-a replicat Thalida Trofin.

Jurnaliștii de la România TV, hărțuiți de manifestanți

Şi nu doar Anca Alexandrescu a fost deranjată de prezenţa echipei România TV la mitingul convocat de Călin Georgescu, ci şi o parte dintre manifestanţi, care au găsit de cuviinţă să adreseze cuvinte jignitoare şi să folosească vuvuzelele în urechile membrilor echipei România TV.

„Pe timpul desfășurării adunării publice, în jurul orei 13:15, un grup de persoane s-a îndreptat spre zona în care se desfășura transmisiunea în direct a unui post de televiziune, șicanând reporterul, cu scopul de a-și exprima nemulțumirile față de modul în care trustul prezintă opiniei publice anumite informații (au folosit vuvuzele aproape de urechea reporterului și au adresat expresii jignitoare).

Astfel, jandarmii au identificat două persoane implicate, context în care au fost conduse la secția de poliție și au fost întocmite actele necesare stabilirii situației de fapt.

De asemenea, transmitem tuturor jurnaliștilor să apeleze la forțele de ordine din imediata apropiere, ori de câte ori sunt implicați în situații similare sau observă încălcări ale cadrului legal în vigoare”, a transmis Jandarmeria Română.

În decembrie, România TV se solidarizase cu Realitatea PLUS, după ce postul TV a trebuit să îşi suspende emisia 10 minute

În luna decembrie, Realitatea PLUS a fost nevoită să îşi suspende emisia timp de 10 minute după o sancţiune a CNA dată în urmă cu un an (pe care au contestat-o şi au pierdut).

În semn de solidaritate, România TV şi-a început emisiunea de la ora 19.00, moderată de Niels Schnecker, cu o burtieră de culoare neagră (iniţial toată imaginea era întunecată) şi tiltul: „Zi neagră pentru libertatea presei. CNA întrerupe programul unei televiziuni”. Burtiera neagră a fost menţinută pe ecran timp de cinci minute, cât a durat monologul lui Niels Schnecker despre libertatea presei.

„Sancţiunea CNA de a întrerupe programul unui post de televiziune pentru 10 minute şi chiar şi pentru un minut reprezintă o formă de cenzură având potenţialul de a restrânge accesul publicului la informaţii variate şi critice.

Cenzura este interzisă prin Constituţie, iar aplicarea unor sancţiuni severe poate duce la limitarea diversităţii opiniilor exprimate în spaţiul public. Aceasta contravine nu doar drepturilor jurnaliştilor ci şi drepturilor cetăţenilor de a fi infromaţi corect şi complet.

Citeste si EXCLUSIV Tudorel Toader, despre posibilitatea interzicerii candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din luna mai: „Dacă poporul îl vrea preşedinte, să fie preşedinte”

Într-un climat politic deja tensionat cum ar fi cel generat de anularea recentă a alegerilor prezidenţiale, măsurile punitive împotriva mass-mediei devin cu atât mai problematice.

Aceste sancţiuni pot intensifica neîncrederea publicului în instituţiile statului şi pot alimenta percepţia că există o tentativă de control asupra discursului public. astfel, sancţiunea CNA poate contribui la deteriorarea relaţiei dintre centăţeni şi autorităţi. Uniunea Europeană a propus recent legea europeană privind libertatea mass-mediei care vizează protejarea jurnaliştilor şi apărătorilor drepturilor omului asigurând independenţa editorială. 

Libertatea de exprimare este un principiu fundamental al democraţiei, esenţial pentru funcţionarea unei societăţi informate.

În Statele Unite, cazul Hustler Magazine vs Falwell este un exemplu relevant care ilustrează protecţia acordată discursului chiar şi atunci când aceasta poate provoca disconfort emoţional. 

În mai 1990, la prima dezbatere electorală electorală de după Revoluţie, Ion Raţiu spunea, citez: „Chintesenţa democraţiei se poate exprima într-o singură frază: Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”.

Într-un climat marcat de polarizare politică şi neîncredere în instituţii, astfel de sancţiuni vor fi percepute ca o tentativă de restrângere a discursului public într-o perioadă în care transparenţa şi informarea sunt esenţiale.

Dreptul publicului de a fi informat este fundamental pentru democraţie. Sancţiunile impuse mass-mediei pot avea un efect descurajator asupra jurnaliştilor şi pot limita diversitatea opiniilor exprimate în spaţiul public.

Este crucial ca jrunaliştii să poată opera fără teama represaliilor legale sau financiare, mai ales într-un context în care societatea are nevoie de informaţii pentru a naviga prin crizele politice.

Acţiunea CNA de a întrerupe programul unui post de televiziune chiar dacă doar prin obligarea afişării unui carton pe o perioadă determinată de timp, împiedicând astfel desfăşurarea normală a grilei, reprezintă o tentativă de cenzură şi intimidare chiar dacă este făcută sub oblăduirea legii.

Obligaţia Consiliului ar trebui să fie duală, respectiv de a apăra atât telespectatorul de abuzuri sau acţiuni maliţioase cu ştiinţă şi voinţă de manipulare ale presei audiovizuale, dar şi de a apăra presa de la ingierinţele politice sau de la cenzură sau chiar intimidare, chiar şi prin legi şi reglementări, altminteri presa audiovizuală va fi hărţuită şi limitată în exprimare ceea ce va afecta tocmai pluralismul de opinii pe care CNA trebuie să-l apere.

Sancţiuena CNA ridică întrebări importante despre echilibrul între reglementarea mass-media şi protecţia libertăţii de exprimare. Într-o perioadă marcată de instabilitate politică este esenţial ca autorităţile să asigure un mediu favorabil pentru dezbaterea liberă şi informarea cetăţenilor. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv libertatea de exprimare trebuie să rămână un absolut în orice democraţie sănătoasă”, spunea, la acel moment, Niels Schnecker.