Zăpada aduce un profit de 500 milioane de euro. Cine sunt românii care dansează altfel de fericire prin nămeţi

Zăpada de afară aduce cel puţin 500 milioane de euro în plus în conturile fermierilor. „Această zăpadă a adus un adaos de maximum 500 kg/hectar la grâu. Adică, dacă noi estimam o producţie de 4 tone/hectar cu apa pe care o aveam, acum estimăm 4,5 tone/hectar. (…) Zăpada a adus un pic de rezervă de apă în sol, dar mai avem nevoie. La noi la Costeşti rezerva de apă din sol e de 280 de litri, iar ca să fie un an normal spre medie e nevoie de 380-400 de litri şi ne mai trebuie 100 de litri în martie ca să fie un an bun“, a spus Mădălin Iulian Cîrtoc, manager al companiei Agro Mady Arenda, din comuna Costeşti, judeţul Argeş.

Prognoza pe următoarele patru săptămâni: Vremea se încălzeşte din martie, urmează inversiune termică şi ploi

Doar diferenţa adusă de zăpadă, care creşte producţia de grâu de la 4 la 4,5 tone pe hectar, duce la o recoltă totală de aproxi­mativ 10 milioane de tone. Această dife­ren­ţă de apă adaugă un milion de tone în plus, valorând aproximativ 200 mil. euro. Fer­mie­rul a mai menţionat că nu numai zăpada ne ajută, ci şi stratul care s-a aşezat pe pă­mânt şi ajută cultura să se apere împotriva gerului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Şi alte culturi sunt avantajate de zăpada de afară

Costurile s-au redus pentru că zăpada a venit ca o plapumă care a apărat cultura. Rapiţa, de exemplu, n-ar fi rezistat multe zile la temperaturi negative şi noi ar fi trebuit să intervenim cu biostimulatori ca să o aducem la normal şi însemnau costuri în plus. Rapiţa e sensibilă la temperaturi sub 7 grade Celsius, care se anunţă în săptămâna următoare, iar zăpada e o izolaţie termică.

Harta stratului de zăpadă

Zăpada recentă va susţine şi culturile de primăvară, precum porumbul şi floarea-soarelui, prin îmbunătăţirea rezervei de apă din sol, însă impactul exact va fi clar abia în aprilie. Anul trecut, producţia de porumb a atins un minim de 7,5 milioane de tone, dar anul acesta ar putea avea 10 milioane de tone. Totuşi, suprafaţa cultivată cu porumb a scăzut, pe fondul unei orientări mai mari către rapiţă, considerată mai rentabilă.

Cum arată ultima prognoză agrometeorologică

Daniel Diaconu, expert hidrolog, a menţionat că deşi a nins, în anumite regiuni, precum Câmpia Olteniei şi parţial Depresiunea Transilvaniei, persistă seceta pedologică. Şi Mădălin Cîrtoc, agricultor din judeţul Argeş, consideră că „zăpada a fost o salvare pentru întreaga agricultură, într-un moment în care deficitul de apă era extrem de mare.“ Totuşi, rezervele de apă din sol nu s-au refăcut complet şi este nevoie de precipitaţii suplimentare pentru a susţine culturile până în luna mai. De asemenea, lacurile din sudul ţării sunt secate de doi ani, iar pentru a se reface ar fi necesare ploi abundente sau zăpezi mult mai mari.

Prognoza pe două săptămâni: După ger, vin ploile, Babele 2025 aduc vreme capricioasă. Cum va fi vremea în fiecare regiune

„Zapada este o veste bună, mai ales că, în ultimele două săptămâni, nu au mai fost precipitaţii, iar fermierii începuseră să-şi facă griji. Deşi toamna a fost favorabilă, cu suficiente precipitaţii, exista temerea că am putea intra pe o traiectorie de secetă, ceea ce ar fi fost problematic. Această ninsoare a îmbogăţit rezervele de apă din sol şi a risipit grijile pentru cel puţin o lună – o lună şi jumătate, cel puţin în zona de sud“, a mai spus Răzvan Prelipcean, cofondator al Naturleg, pentru ZF.ro.