Postul Paștelui 2025: Ce NU ai voie să mănânci. Lista alimentelor interzise și zilele cu dezlegare la pește

Pe lângă restricțiile alimentare, Postul Paștelui implică și renunțarea la petreceri și evenimente festive, cum ar fi nunțile. De asemenea, este un timp în care credincioșii sunt îndemnați să evite distracțiile, dar și certurile și gândurile negative.

Postul nu este doar o perioadă de renunțare la anumite alimente, ci și un exercițiu de disciplină sufletească, în care românii sunt chemați la rugăciune și fapte bune.

Citește și: Top cele mai sănătoase tipuri de pește. Pe ce locuri se află sardinele, somonul și păstrăvul

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Postul Paștelui este cel mai lung și mai riguros din calendarul bisericesc, având o durată de 40 de zile, de aici și denumirea de Patruzecimea sau Păresemile. Acest post comemorează perioada în care Iisus Hristos a postit și s-a rugat în pustiu timp de 40 de zile și nopți. Este o perioadă dedicată intensificării rugăciunii și purificării spirituale, fiind un timp de reflecție, auto-disciplină și apropiere de Dumnezeu.

Alte articole

Buna Vestire 2026 – obiceiuri, tradiții și superstiții. Oamenii nu au voie să se certe în această zi cu dezlegare la pește

Cea mai mare greşeală pe care o fac credincioşii care postesc, potrivit marilor duhovnici: „Poţi să te usuci şi să mori de foame, dar dacă facă greşeala asta, zadarnic îţi este postul”

Perioada postului este un timp de pregătire atât trupească, cât și sufletească, înainte de sărbătoarea Învierii Domnului. Înainte de a începe Postul Paștelui, credincioșii marchează două evenimente importante: Lăsata Secului de carne, care a avut loc pe 23 februarie 2025, și Lăsata Secului de brânză, pe 2 martie. Aceste zile sunt momente de pregătire, în care se face tranziția spre perioada de abstinență de la anumite alimente, în vederea unui post mai profund și mai intens.

“Este bine ca în această perioadă, creștinii să meargă să se spovedească și să se împărtășească.”, a transmis părintele Gabriel Cazacu pentru Digi 24.

„Acest post al Paștelui este despre alungarea întunericului și apropierea noastră, ca oameni, de lumină, mai exact de lumina sfintei Învieri. Este bine să participăm la sfintele slujbe, să dăm pomelnice pentru cei iubiți, dar și pentru cei care nu mai sunt printre noi.” a transmis părintele Gabriel Cazacu pentru Digi 24.

“Postul trebuie să fie un prilej, un moment bun, pentru părere de rău pentru păcatele pe care, poate, le-am săvârșit, dar și pentru iertare, iubire și liniște”, a mai spus părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București.

Evenimente în postul Mare:

Pe 9 martie 2025 este prima duminică din postul Paștelui – postul începe cu Vecernia iertării.
16 martie 2025 – a doua duminică din post – Sfântul Grigorie Palma;
23 martie 2025 – a treia duminică din post – Cinstirea Sfintei Cruci;
30 martie 2025 – a patra duminică din post – Sfântul Ioan Scărarul;
6 aprilie 2025 – a cincea duminică din post – Sfânta Maria Egipteanca;
13 aprilie 2025 – duminca Floriilor, începe Săptămâna Mare înainte de Paște, Intrarea Domnului în Ierusalim;
18 aprilie 2025 – Vinerea mare și sfântă;
20 aprilie 2025 – Sfintele Paști – Hristos a Înviat.

Ce nu se mănâncă în Postul Paștelui

Timp de 40 de zile, persoanele care vor și pot, din punct de vedere medical, să urmeze Postul Mare nu vor consuma carne, lactate, ouă și alte produse alimentare derivate din acestea.

Este o perioadă cu restricții alimentare clare, iar excepțiile se fac doar de două ori în cele 40 de zile, mai exact când sunt zile cu dezlegare la pește.

Alimente permise în Postul Mare

În perioada postului, organismul are nevoie de vitamine, minerale, fibre, proteine și grăsimi bune, alimente care să suplinească lispa consumului produselor de origine animală, lactate și ouă. Este recomandată o alimentație diversificată, care să includă mai multe categorii de alimente precum: Verdețuri – spanac, pătrunjel, urzici, ceapă verde, usturoi, salată verde, leurdă etc.

Legume – conopidă, varză, gulii, broccoli, morcovi, cartofi;
Leguminoase – fasole albă sau roșie, linte, mazăre, năut etc;
Cereale integrale – ovăz, orez brun, hrișcă, paste din grâu integral și secară, quinoa;
Oleaginoase – nuci, migdale, alune, caju, semințe de dovleac și de floarea soarelui; Fructe proaspete.

În Biserica Ortodoxă, Sfinții Părinți au stabilit anumite zile în care credincioșii au dezlegare la pește. În aceste zile speciale, este permis consumul alimentelor de post, dar și al altor produse precum uleiul, vinul și peștele. Zilele de post cu dezlegare la pește nu încalcă regulile postului, ci reprezintă momente de ușurare, în care postirea se combină cu bucuria prezenței Mântuitorului printre credincioși.

Singurele două zile cu dezlegare la pește sunt pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 13 aprilie, în Duminica Floriilor.

Citește și: Alimentul minune din supermarket care costă doar 7 lei. Mihaela Bilic: „Are omega 3, vitamina D, calciu și fier. Recomand!”

Duminică, 20 aprilie 2025, catolicii și ortodocșii vor celebra Învierea Domnului.