Dispar banii de pe carduri, ANAF şi BNR avertismente pentru toţi românii cu carduri

Autorităţile avertizează cetăţenii că în ultima perioadă s-au intensificat tentativele de fraudă de tip spoofing, în care atacatorii folosesc numere de telefon sau identităţi vizuale care imită instituţii publice, precum DIICOT, ANAF, Poliţia Română sau BNR. Potrivit DIICOT, scopul acestor atacuri este obţinerea de date personale, acces la conturi bancare sau transferuri frauduloase de bani. Cetăţenii se pot proteja, printre altele, nedivulgând informaţii personale la telefon, verificând autenticitatea apelului şi adresa reală a site-ului sau expeditorului.

BNR şi alte insituţii importante, folosite ca paravan

DIICOT explică, pe site-ul oficial, că infractorii sună sau trimit mesaje SMS/Email care par a proveni de la autorităţi, folosind un limbaj oficial, numere reale şi adrese de email falsificate. Sunt invocate dosare penale, datorii fiscale sau verificări urgente, cerându-se date bancare, coduri de autentificare sau plăţi în conturi sub pretextul „verificării”.

„Instituţiile publice nu solicită niciodată informaţii confidenţiale prin telefon. Cetăţenii sunt sfătuiţi să nu ofere date personale, să nu acceseze linkuri din mesaje suspecte şi să verifice autenticitatea apelurilor prin contact direct cu instituţiile. Tentativele pot fi raportate la Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică”, menţionează DIICOT.

Anunţ important de la BNR pentru toţi românii cu valută „la ciorap”. Când va trece euro de pragul de 5 lei

Alte articole

Apare moneda de 1 leu în România. BNR anunţă că este disponibilă pe piaţă din 7 iulie 2025

Curs BNR 4 iulie 2025. Leul s-a depreciat faţă de dolar, de Ziua Americii

Sursa citată precizează că atacatorii contactează victimele folosind un număr de telefon care pare a fi asociat cu o instituţie publică. În realitate, numărul afişat nu este cel real, ci este falsificat printr-o tehnică numită spoofing, care implică folosirea tehnologiei Voice over IP (VoIP) pentru a masca numărul real al apelantului, exploatând informaţiile de contact ale victimei fără acordul acesteia.

Există instrumente online care facilitează astfel de atacuri, unele oferite contra cost. Totuşi, atacatorii pot crea propriile instrumente cu resurse limitate, ascunzându-şi numărul real şi afişând unul falsificat pentru a câştiga încrederea victimei.

Spoofind este o tehnică prin care infractorii falsifică informaţiile transmise în identificatorul apelantului (caller ID), astfel încât să apară pe ecranul victimei un număr oficial sau recunoscut — precum cel al unei instituţii publice.

Pensii 2025. Veste bună pentru 4,9 milioane de seniori, anunţul oficial făcut vineri despre majorarea de 22,1%. DOCUMENT

Această tehnică le permite atacatorilor să câştige încrederea victimei (apelul pare autentic), să obţină date personale (CNP, coduri IBAN, parole, coduri de autentificare etc.), să convingă victima să facă plăţi sau transferuri de bani şi să obţină acces la conturi bancare sau alte servicii sensibile.

În aceste condiţii, autorităţile recomandă cetăţenilor să nu divulge informaţii personale la telefon – instituţiile publice nu solicită niciodată date sensibile prin apel telefonic, să verifice autenticitatea apelului sunând înapoi la numărul oficial al instituţiei (verificat pe site-ul real), să nu acceseze linkuri primite prin SMS sau email nesolicitat, să verifice adresa reală a site-ului sau expeditorului, să instaleze un antivirus, să folosească aplicaţii care detectează spoofing-ul şi să raporteze tentativa la DNSC.