Volodimir Zelenski vrea ca și românii să monitorizeze încetarea focului în Marea Neagră: „Își cunosc teritoriul bine”

Încetarea focului din Marea Neagră, asupra căreia Ucraina și Rusia au convenit în negocierile cu SUA, poate fi monitorizată, în special, de reprezentanții țărilor rivarane Mării Negre. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a explicat de ce, la un briefing pentru jurnaliști vineri, relatează European Pravda. Zelenski a afirmat că regimul de încetare a focului din Marea Neagră impune monitorizarea respectării acestuia, pentru că „fără monitorizare nu este nimic de spus”.

El a spus că problema responsabilității pentru monitorizare a fost ridicată și în timpul discuțiilor din Arabia Saudită și a citat Turcia ca exemplu de stat care ar putea face acest lucru.

„SUA pot monitoriza acest lucru („armistițiul” din Marea Neagră. – n.r), britanicii pot, francezii pot”, a enumerat Zelenski.

„Și o pot face și țările de pe litoralul Mării Negre – atât românii, cât și bulgarii, asta ne este absolut clar, pentru că își cunosc regiunea și s-au implicat în coaliția de deminare a Mării Negre”, a mai spus șeful statului.

Alte articole

Alertă NATO. Polonia, primul stat care doboară drone rusești după încălcarea spațiului său aerian. Reacţia Pentagonului

Rusia a lovit masiv Ucraina cu sute de drone şi zeci de rachete. 23 de morţi care aşteptau la coadă să-şi ia pensia

Declarațiile lui Zelenski vin după ce președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, la finalul sumitului de la Paris unde au participat 31 de lideri, că România va participa la grupul de lucru pentru monitorizarea respectării acordului de încetare a focului în Marea Neagră pentru că este o zonă strategică pentru statul român.

Marea Neagră, zonă strategică pentru România, parte din acordul de pace

De altfel, președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, la Paris, după reuniunea liderilor UE și NATO, că România va fi parte a grupului de monitorizare a armistițiului în Marea Neagră. „O zonă sigură la Marea Neagră e un lucru bun pentru comerțul și dezvoltarea în această zonă”, a spus președintele interimar.

Bolojan s-a referit la deciziile luate de cei 31 de lideri prezenți la Paris. Aceștia au salutat angajarea Ucrainei în discuțiile de pace, însă au constatat că Rusia nu respectă angajamentele. Astfel, a fost luată decizia ca țările UE și NATO să susțină în continuare Kievul și să își întărească flancul estic al NATO.

Focarele de război s-au reaprins. Lupte grele pe frontul din Ucraina, Israelul a bombardat Beirutul

„În ceea ce privește partea de monitorizare a armistițiului, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării. În acest sens, pentru că înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții, pentru că portul Constanța e cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru.

Prin infrastructură pe care o avem, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora astfel încât acest acord să fie respectat pentru că o zonă sigură la Marea Neagră e un lucru bun pentru comerțul și dezvoltarea în această zonă”, a declarat Bolojan.

CSAT a decis ca România să nu trimită trupe în Ucraina

„România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului. Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Poziția României rămâne consecventă în ceea ce privește faptul că încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces”, se arată în comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale, de la încheierea ședinței CSAT de vineri, prezidată de Ilie Bolojan, la care s-a decis continuarea ajutorului pentru Ucraina.

Zelenski îl avertizează pe Trump: Ucraina nu va recunoaşte ajutorul militar american drept datorie în cadrul acordului privind mineralele şi nu îl va semna, dacă îi ameninţă aderarea la UE

„Acțiunile concrete ale țării noastre au ca obiectiv consolidarea contribuției europene la asigurarea securității Ucrainei, a regiunii noastre și a Europei Ca stat riveran la Marea Neagră, România urmărește cu maximă atenție toate discuțiile legate de armistițiu, monitorizarea acestuia și asigurarea siguranței navigației în zonă. România își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități. Concomitent cu acțiunile de implementare a înțelegerii de armistițiu, ne vom coordona strâns cu aliații din regiune și din NATO în ceea ce privește aspectele legate de securitatea și siguranța navigației la Marea Neagră. Întrucât aceste evoluții au impact și asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat și despre sprijinul acordat în continuare pentru asigurarea viitorului european al acesteia”, conform sursei menționate.Anterior, Bulgaria a propus crearea unui centru multinațional pentru a asigura siguranța navelor în partea de vest a Mării Negre.

În urma negocierilor din Arabia Saudită din 23-25 ​​martie, Statele Unite, Rusia și Ucraina  au convenit  să „securizeze transportul maritim, să excludă utilizarea forței și să împiedice utilizarea navelor comerciale în scopuri militare în Marea Neagră”.

Cu toate acestea, după aceea, Rusia  a lansat o listă de cereri, inclusiv relaxarea unui număr de sancțiuni împotriva sectorului agricol. SUA au spus că vor studia aceste cereri, în timp ce Europa  a respins relaxarea sancțiunilor impuse Federației Ruse.

„Am fost informați că partea americană va desfășura consultări interne. Apoi vor avea consultări cu Arabia Saudită, Turcia și câteva țări europene privind disponibilitatea lor de a monitoriza încetarea focului.”, a spus Zelenski.
Președintele Ucrainei a mai declarat că nu cunoaște rezultatele acestor discuții și că partenerii americani nu l-au informat încă.