Românii dau pe mâncare un sfert din venit, ca acum 100 de ani. Suntem pe locul 1 în Europa

România a avut cea mai ieftină mâncare din UE în 2022, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), cu 42% mai mic decât media UE, urmată de Bulgaria (41% sub media UE) și Polonia (38% sub media UE). În schimb, cel mai ridicat nivel s-a înregistrat în Irlanda (46% peste media UE), urmată de Danemarca (45% peste media UE), Luxemburg (37% peste media UE) și Finlanda (27% peste media UE).

Citeşte şi: Patronii restaurantelor şi hotelurilor de la mare nu mai găsesc angajaţi. Salvarea ar putea veni de la muncitorii asiatici

Conform datelor Eurostat, citate de INS, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa “Alimente și băuturi nealcoolice” (72%) urmată de Polonia (73%) iar la polul opus se află Danemarca și Luxemburg, având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (121%). Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (66%), “Îmbrăcăminte și încălțăminte” (80%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (37%), urmată de Polonia, pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (73%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (40%). Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (216%) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (212%).

Alte articole

Aproape un milion de pensionari se află în pragul sărăciei. Statistica sumbră a guvernării „pe austeritate”

Alina Marymar este o adevărată gospodină. Cu ce mâncare îl așteaptă acasă pe Tzancă Uraganu când e plecat la cântare

Citeşte şi: Titi Aur îţi spune ce trebuie să faci ca să primeşti reducere de 20-30% la RCA pe viaţă. Singura condiţie pe care trebuie să o îndeplineşti

Datele oficiale arată că românii alocă pe mâncare cele mai mari părți din venit dintre toți ceilalți europeni, dar acest lucru se petrecea şi acum 100 de ani. Iată ce scria presa în urmă cu un secol, conform Hotnews, care citează informaţii din revista Realitatea Ilustrată:

„Mai întâi că 3.000 lei nu acoperă cheltuielile pentru o familie de patru persoane, locuind in Bucureşti, 3.000 lei abia ajung pentru un om singur, ca să-şi plătească o odae, căldură şi mâncare. Celui mai umil funcţionar familist, ii trebue azi, ca să poată trăi în capitala ţării, 5.000 lei.

Capitala a devenit un oraş mai întins şi mai scump; s’au înmulţit necesităţile vieţii şi s’au adăugat noui cheltuieli indispensabile. Să luăm bunăoară lumina electrică: câteva decenii in urmă, petrolul lampant era suficient, azi electricitatea incarcă in mod imperios bugetul unei familii, fie ea cât de umilă.

Cine-ar putea face cap de acuzaţie oamenilor, că vor să devină mai oameni? Noi socotim că minimum de existenţă e de 5.000 lei, chiar acest salariu neinsemnând decât o sumă de mizerie, cu care o familie compusă din patru persoane deabia poate trăi, de azi pe mâine. Pentru că ne preocupă în special salariile mici, vom alcătui mai jos bugetele tip pentru capii de familie, al căror venit lunar e de 5.000, 6.000, 7.000, 8.000, 9.000 şi 10.000 lunar, şi ale căror sarcini sunt identice: soţie şi doi copii (eventual soţie, un copil şi soacră sau mamă)”.

Bugetul unei familii cu venituri de 5.000 de lei acum 100 de ani

VENIT : 5.000 lei

CHELTUELI

Chiria 1.200

Hrana 1.500

Lemne 700

Spălat rufe 200

Lumina 120

Tramvai 200

Impozite 80

Scoala pt 2 copii 200

Ghete, îmbrăcăminte 500

Tigari, ziare, reviste 200

Bugetul unei familii cu venituri de 9.000 de lei acum 100 de ani

VENIT: 9.000lei

CHELTUELI

Chiria 2.000

Hrana 2.800

Lemne 1.000

Spălat rufe 200

Lumina 200

Tramvai 300

Impozite 200

Scoala pt 2 copii 400

Ghete, îmbrăcăminte 500

Tigari, ziare, reviste 500

Articole de toaletă 400