Fabrica din România care a ajuns o ruină. „Regina” Europei a dominat piața aproape 6 decenii

Într-o perioadă de avânt, în Estul Europei se afla o fabrică din România, populară pentru ceramica sa de calitate. Amplasată în Batiz, aceasta era  „regina” Europei în domeniul ceramicii fine. Însă, din păcate, faimoasa uzină de ceramică a avut o viață de doar 6 decenii.

Citește și: Cea mai veche fabrică din România, înființată în 1771, a intrat oficial în faliment. S-a ales praful de un important pilon al industriei românești

A fost o perioadă în care țara noastră se putea mândri cu o fabrică de ceramică fină, care a dictat trendul pe continent timp de aproape 60 de ani. Aceasta este situată în satul Batiz din Hunedoara, parte a orașului Călan. A fost prima manufactură de acest tip din centrul Europei, recunoscută pe întreg continentul pentru piesele realizate. Fabrica impresionantă a fost fondtă în anul 1822 și redescoperită de către cercetătorii Magdalena Bunta și Paul Gyulai în 1968. Au rămas doar câteva vestigii, urmate istorice ale unei fabrici unice. Arheologii au continuat săpăturile și au găsit temeliile atelierelor, rămășițele cuptoarelor, tipare și creuzete de turnare, piese de probă, dar și o importantă cantitate de rebuturi, potrivit Focus Hunedoara.

Fabrica din România care dispare după 60 de ani

Cei doi cercetători au dedicat manufacturii o amplă lucrare monografică, un demers ideal pentru a sublinia reperele unei povești de succes. Fabrica de la Batiz primea comenzi din  toată Europa, căci porțelanul devenise un produs de lux. Fiind foarte costisitor, era întrebuințat doar de elita vremii, astfel încât aceste articole au rămas inaccesibile publicului larg. Locul porțelanului a fost luat de faianța fină sau maiolica, mult mai redusă la preț și potrivită pentru fabricarea vaselor de uz casnic. Numele acestui tip de semiporțelan venea de la localitatea Faenza (faianța).

Alte articole

România nu scapă de fenomene meteo extreme! Anunțul făcut de Elena Mateescu, șefa ANM

Job-ul plătit cu 7.500 de lei pe lună refuzat de români! Din ce în ce mai mulți angajați, speriați de inteligența artificială pe piața muncii

Începuturile manufacturii sunt strâns legate de Georg d’André, un meșteșugar din Triest, dar și de Nalátzy József, proprietarul moșiei Batiz. Cei doi au reușit să pună bazele fabricii în secolul al XIX-lea, iar primele produse, printre care un serviciu de masă pentru 24 de persoane, au fost imediat apreciate pe piața europeană.

La fabrica de la Batiz se fabricau articole din faianță fină, de formă plăcută, suflate cu aur și smălțuite în diverse culori, dar, mai cu seamă, renumitul „porţelan negru de Batiz”, unic în Europa Centrală.

Citește și: O nouă fabrică urmează să se deschidă în România. Două companii vor investi 65 de milioane de euro în producția de biometan