Cine este doamna Gheorghiţa, cea care a obţinut sentinţa „turul 2 înapoi” la Ploieşti. Reclamanta spune că votul ei „a fost anulat, aruncat la gunoi” şi cere despăgubiri

Reclamanta Gheorghiţa Popescu care a solicitat şi a obţinut la Curtea de Apel Ploieşti suspendarea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale a României (CCR) a invocat dreptul de a vota, care nu îi este afectat de nicio prevedere legală. „În mod indirect şi ilegal, prin Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 a cărei anulare o cer am fost încadrat şi eu, dar şi toţi cetăţenii cu drept de vot, în categoria prevăzută de art. 36 alin 2 din Constituţia României, adică în categoria debililor sau alienaţilor mintali, puşilor sub interdicţie sau condamnaţilor la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre definitivă, fiind batjocoriţi, înjosiţi şi umiliţi, ca persoane care nu merită să-şi exercite dreptul de vot”, a argumentat femeia care a deschis procesul la Curtea de Apel Ploieşti.

Cetăţeanul care a obţinut în instanţă, la Curtea de apel Ploieşti, suspendarea executării Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei şi anularea, în primă instanţă a aceleiaşi Hotărâri a Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, este o femeie din judeţul Dâmboviţa, domiciliată în localitatea Pucioasa.

Solicitarea femeii are trei capete de cerere. Unul dintre acestea vizează suspendarea executării Hotărârii CCR nr. 32 din decembrie 2024, celălalt vizează anularea aceleiaşi hotărâri a CCR, iar al treilea capăt de cerere solicită plata cheltuielilor de judecată.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Femeia care a înaintat acţiunea are vârsta de 60 de ani şi a invocat, în cererea sa, faptul că dreptul său de a vota „a fost vătămat” prin hotărârea CCR a cărei anulare a solicitat-o.
Parchetul a făcut recurs la decizia care suspendă anularea alegerilor de anul trecut. Ce spun foşti judecători ai CCR despre sentinţa halucinantă

Alte articole

Nicuşor Dan insistă cu salvarea urşilor „maidanezi”. Respins de CCR, preşedintele a retrimis la Parlament legea care permite împuşcarea fiarelor

Ilie Bolojan explică de ce PNL a contestat legea integrității la CCR: „Modificările făcute nu sunt din grijă pentru transparență, ci sunt făcute țintit pentru plăți politice”

Reclamanta susţine că votul său valabil exprimat în 24 noiembrie 2024 „a fost anulat, aruncat la gunoi” şi că a fost împiedicată să îşi exprime opţiunea pentru unul dintre cei doi candidaţi care fuseseră validaţi.

„Am fost împiedicată să îmi exprim votul în turul al doilea, din 8 decembrie (…) ca şi cum aş fi fost un cetăţean lipsit de drepturile electorale deşi nu sunt în ipoteza prevăzută de art. 36 alin. 2 din Constituţia României, iar art. 53 alin 1 din Constituţia României prevede că restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi se poate face numai prin lege. În mod indirect şi ilegal, prin Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 a cărei anulare o cer am fost încadrat şi eu, dar şi toţi cetăţenii cu drept de vot, în categoria prevăzută de art. 36 alin 2 din Constituţia României, adică în categoria debililor sau alienaţilor mintali, puşilor sub interdicţie sau condamnaţilor la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre definitivă, fiind batjocoriţi, înjosiţi şi umiliţi, ca persoane care nu merită să-şi exercite dreptul de vot”, a argumentat reclamanta.

Sentiţa dată de Curtea de Apel Ploieşti, atacată deja la Înalta Curte

Femeia mai susţine că, prin decizia CCR nr. 32, nu numai că atât ei cât şi celorlalţi alegători din România le-a fost „restrâns” dreptul de a alege dintre doi candidaţi pe care Curtea Constituţională îi validase prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, ci le-a fost „anulat definitiv” dreptul de a vota pentru alegerile prezidenţiale.

Ea afirmă că prin hotărârea a cărei anulare o cere „a fost adusă atingere şi interesului legitim public întrucât această hotărâre a împins România în afara ordinii de drept şi a democraţiei constituionale”.

Tudorel Toader, după ce o instanţă a suspendat anularea alegerilor: Deciziile CCR sunt definitive și nu sunt supuse niciunei căi de atac

Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, cererea unei persoane privind anularea Hotărârârii Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întregul proces electoral de la începutul lunii decembrie a anului trecut. Decizia instanţei nu este definitivă, având drept de recurs în 5 zile, însă suspendă executarea hotărârii magistraţilor constituţionali până la soluţionarea definitivă a cauzei. Fostul judecător al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a declarat pentru News.ro,că „în acest moment nu se mai fac alegeri”, în condiţiile în care „hotărârea aceasta există”. Zegrean afirmă că dacă judecătorul de la Ploieşti motivează rapid sentinţa şi cineva o atacă rapid, atunci se pot organiza alegerile prezidenţiale din luna mai. Hotărârea Curţii de Apel Ploieşti nu este definitivă în ce priveşte anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar în schimb dispoziţia privind suspendarea efectelor acesteia este executorie, afirmă avocatul Adrian Toni Neacşu. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Ploieşti. Secţia pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a face verificări cu privire la săvârşirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul de la Curtea de Apel Ploieşti care a soluţionat dosarul.

Decizia a fost pronunţată de judecătorul Alexandru Vasile. Vasile a fost judecător la Tribunalul Prahova, înainte de a ajunge la Curtea de Apel, iar între 2013 şi 2017 a fost detaşat la Ministerul Justiţiei.