Bolojan, întrebat dacă riscă România să anuleze şi alegerile din mai: „Cu siguranţă, nu!”. Ce spune despre ”Turul 2 înapoi”

Preşedintele interimar Ilie Bolojan este convins că România nu va ajunge în situaţia de a anula pentru a doua oară un scrutin prezidenţial, apreciind că, până în momentul de faţă, nu există niciun motiv pentru o astfel de eventuală decizie. Bolojan este de părere că anularea hotărârii emise de Curtea de Apel Ploieşti ”n-a făcut decât să aducă lucrurile în sistemul de justiţie într-o logică normală”, pentru că regulile trebuie respectate, altfel se ajunge la anarhie. ”Între anarhie şi o ordine imperfectă este de preferat întotdeauana ordinea imperfectă”, afirmă preşedintele interimar.

Ilie Bolojan: „Între anarhie şi o ordine imperfectă este de preferat întotdeauana ordinea imperfectă”

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat, sâmbătă, la Prima TV, dacă România riscă să anuleze şi alegerile prezidenţiale programate în luna mai.

”Cu siguranţă nu. Nu există niciun fel de motiv până în momentul de faţă să se pună o astfel de problemă. Dar, într-adevăr, această decizie a judecătorului de la Curtea de Apel din Ploieşti a fost de natură… nu să suspende procedura electorală, dar e clar că a fost generatoare de discuţii inutile. Şi, fără să comentez decizii ale instanţelor, pentru că în aceşti ani de politică totdeauna am fost rezervat pe această chestiune, este cu siguranţă o decizie foarte discutabilă din foarte multe puncte de vedere”, a declarat Ilie Bolojan.

Ultima oră: Preşedintele interimar Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituţională DOCUMENT

Acesta se arată convins că ”ordinea într-o ţară este totuşi menţinută şi de respectarea legilor, a prevedelor din Constituţia ţării respective, pentru că, totuşi, Curtea Costituţionala, cu toate imperfecţiunile ei, cu toate criticile pe care le putem aduce, cu toate discuţiile legate de faptul că o decizie a fost mai bună sau mai proastă, are o anumită poziţionare în Constituţia României”.

Potrivit preşedintelui interimar ”a contesta o anumită ierarhie de legi înseamnă efectiv să conteşti regulile”.

”Întotdeauna între anarhie, pentru că la asta ajungem dacă nu se mai respectă nimic, şi o ordine imperfectă este de preferat întotdeauana ordinea imperfectă. Până nu vezi ce înseamnă efectele unei anarhii, ale unor lucruri care nu mai pot fi controlate, nu apreciezi ce înseamnă ordinea”, a mai declarat preşedintele interimar, adăugând că hotărârea Înaltei Curţi de a anula decizia Curţii de Apel Ploieşti ”n-a făcut decât să aducă lucrurile în sistemul de justiţie într-o logică normală”.

Bolojan a afirmat că, deşi toate procesele similare de pe rolul tuturor instanţelor vor avea acelaşi rezultat, decizia Curţii de Apel Ploişti a avut un efect subsidiar: ”de a mai crea nişte perturbaţii de tip electoral”.

”Orice fel de chestiune de genul acesta, care nu face decât să genereze nişte emoţii, poate să influenţeze într-o manieră sau alta o prezenţă la vot, o resuscitare a unor temeri, a unor furii, ceea ce poate, la un moment dat, într-adevăr, să aibă un efect la un scor strâns asupra alegerilor”, a mai declarat Bolojan.

Ilie Bolojan, mesaj pentru toţi românii după sentinţa „turul 2 înapoi” de la Curtea de Apel Ploieşti

Întrebat dacă mai este posibilă, în oricare dintre scenarii, reluarea turul doi al alegerilor prezidenţiale de anul trecut – cu Călin Georgescu şi Elena Lasconi – Bolojan a declarat: ”Din punctul meu de vedere, şi nu e vorba de o părere personală, este o părere care ţine de ordinea constituţională, aşa ceva nu mai este posibil sub nicio formă, pentru că a fost o chestiune care a fost tranşată acum cinci luni de zile”.

Bolojan: Reducerea numărului de parlamentari este o chestiune corectă. În jurul unui număr de 300

Preşedintele interimar Ilie Bolojan susţine reducerea numărului de parlamentari pentru a economisi bani la bugetul de stat. ”În jurul unui număr de 300”, susţine preşedintele interimar, număr aprobat de români la referendumul organizat de Traian Băsescu în 2009. Preşedintele interimar a explicat că, la consultările cu partidele organizate la Palatul Cotroceni, unii lideri politici s-au arătat de acord cu măsurile de reducere a risipei bugetare, dar, ”când au ieşit pe uşă, au spus total diferit de ce au spus înăuntru” din cauza campaniei electorale.

”Reducem cheltuielile, dar prima dată le reducem în lumea politică. Eu cred, de exemplu, că reducerea numărului de parlamentari este o chestiune corectă şi cinstită din toate punctele de vedere. În jurul unui număr de 300, pentru că trebuie gândit şi minorităţile să aibă o reprezentare. Nu numărul este problema, dar reducerea se poate face”, a spus Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Prima TV.

Preşedintele interimar susţine că, în spatele uşilor închise, liderii politici i-au dat dreptate pe teme ce ţin de reducerea cheltuielilor bugetar, însă, ”când au ieşit pe uşă, au spus total diferit de ce au spus înăuntru” pentru a nu pierde voturi.

”În perioade pre-electorale, şi dacă vrei să faci ceva lucru bun, el este întors pe dos, îţi este întors în scop electoral şi, fără să vă dau exemple, că n-ar fi fair-play, când am avut consultări cu oameni politici sau cu partidele, în interior mi-au spus: ”Domnul Bolojan, suntem de acord cu asta, dar nu putem spune acum că e în campanie”. Şi când au ieşit pe uşă, au spus total diferit de ce au spus înăuntru. Eu a trebuit să tac din gură din decenţă. Deci nu poţi face lucruri serioase într-o campanie pentru că, în general, candidaţii se comportă instinctiv electoral şi fac orice pentru voturi, inclusiv să te pună premier de campanie, de carton. Asta este situaţia”, a explicat Ilie Bolojan.

În 2009, preşedintele Traian Băsescu a declanşat un referendum consultativ pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 şi trecerea la Parlament unicameral. Referendumul a fost organizat simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, competiţie care i-a propulsat în finală pe Traian Băsescu şi pe Mircea Geoană. Aproape 90% din voturile  valabil exprimate au fost în favoarea unui Parlament cu 300 de parlamentari. Însă, după scrutinul prezidenţial, majoritatea parlamentară nu a mai pus în practică dorinţa populară, deşi PDL, partidul aflat în parteneriat cu preşedintele Traian Băsescu, a fost la putere până în 2012. Ulterior, toate partidele care au ajuns la guvernare au ignorat referendumul din 2009.