Victor Ponta, avertisment îngrijorător pentru români: ”Acesta este deficitul României. Se îndreaptă cu o viteză uriașă spre o criză mult mai mare decât cea din 2010”

Potrivit lui Ponta, situația actuală este mai gravă decât cea din perioada crizei economice din 2010, iar România se află într-o stare de vulnerabilitate majoră în comparație cu celelalte state europene. Acesta a criticat lipsa de acțiune a actualului guvern și a pledat pentru instalarea unei noi echipe guvernamentale care să gestioneze criza bugetară prin politici responsabile și intervenții strategice la nivel internațional.

„Așa arată deficitul bugetar al României în acest moment față de toate celelalte țări europene. Asta înseamnă că România se îndreaptă cu o viteză uriașă spre o criză mult mai mare decât cea din 2010. Domnul Banu a fost un om fericit, nu era în România atunci. Eu am fost în România. Și împreună noi toți am reușit să ieșim din acea criză în care se tăiaseră pensii, salarii, se mărise TVA-ul.

Vreau să vă spun că ceea ce trebuie să facă noul președinte este să aibă un nou guvern, nu actualul guvern, un nou guvern cu care să iasă din această criză și că există soluții concrete. La agricultură, de exemplu, trebuie să interzicem importul de… produse agroalimentare din Ucraina. Iată ce poate face președintele în Consiliul European. Așa încât sunt cel care în 2012, 2015, am scos România din criză”, a declarat Victor Ponta în fața jurnaliștilor și a celorlalți candidați.

Citește și: Victor Ponta îl desfiinţează pe George Simion. „Un circ! Nu e pregătit intelectual, nici portarul de la Casa Albă nu o să se mai întâlnească cu el”

Alte articole

Deficitul bugetar, la fel de ridicat ca în 2024, când România a bătut recordul în UE

Uniunea Europeană ar putea acorda guvernului român un răgaz pentru a introduce măsuri menite să reducă deficitul bugetar

Avertismentul lui Ponta vine în contextul în care datele oficiale publicate de Ministerul de Finanțe indică o deteriorare rapidă a execuției bugetare în 2025. Deficitul bugetar a atins deja 2,28% din PIB în primul trimestru, comparativ cu perioada similară din 2024. Deși veniturile statului au crescut moderat, cheltuielile publice au avansat într-un ritm îngrijorător, în special cele legate de asistența socială, plata dobânzilor și investiții.

Printre principalele surse de venit se remarcă creșterea încasărilor din impozitul pe salarii și venit (+31,3%), determinată de modificări fiscale, precum eliminarea unor facilități și majorarea impozitului pe dividende. Contribuțiile de asigurări au înregistrat o creștere de 10,4%, deși sub ritmul creșterii salariilor, în timp ce TVA-ul net a scăzut cu 2,7%, din cauza rambursărilor mai mari. Veniturile din accize și cele nefiscale au înregistrat evoluții pozitive.

Pe partea de cheltuieli, s-a observat o creștere cu 10,1%, acestea atingând aproape 185 miliarde lei. Cheltuielile de personal au crescut cu 15,3%, iar cele pentru bunuri și servicii cu 2,7%, în special în sănătate. Plățile pentru dobânzi au crescut cu aproape 5 miliarde lei, în timp ce asistența socială s-a majorat cu peste 12%, influențată de recalcularea pensiilor și compensarea facturilor la energie.

Investițiile publice au însumat peste 25 miliarde lei, o creștere de 11,37% față de anul precedent, însă s-a remarcat o scădere cu aproape 19% a cheltuielilor din fonduri externe nerambursabile. Statul a continuat să aloce sume consistente pentru transporturi, agricultură și burse pentru elevi și studenți.

Citește și: Crin Antonescu, atacat cu propriile arme. Elena Lasconi îl umilește pe candidatul coaliției: „Nu este o normalitate”