Secretele Conclavului. Ce preparate consumă cei care își doresc să devină Papă

De mai bine de 750 de ani, reguli stricte veghează asupra a ceea ce cardinalii pot și nu pot consuma în timpul conclavului papal.

Cu o săptămână în urmă, turiștii din Roma au putut vedea câțiva cardinali savurând ultimele mese la restaurantele favorite. Înainte de ultimul conclav din 2013, presa din Italia spunea că mulți dintre aceștia își făceau timp să viziteze localul Al Passetto di Borgo, o trattorie de familie aflată doar la 200 de metri de Bazilica Sf. Petru. Acolo, cardinalul Donald William Wuerl obișnuia să își ia lasagna, iar Francesco Coccopalmerio, considerat preferat printre cardinalii italieni la acel moment, alegea calamarii la grătar.

Cardinalii pot avea parte de astfel de răsfățuri culinare înainte ca,din 7 mai, să intre în conclav – alegerea secretă a unui nou papă de către cei 135 de cardinali, desfășurată în Capela Sixtină. Din acel moment, ei vor fi complet izolați de restul lumii, pe o perioadă nedeterminată. Vor vota, dormi și mânca în condiții strict controlate.

Citește și:  O fotografie cu Donald Trump îmbrăcat în papă a fost postată pe contul de socializare al Casei Albe

Alte articole

Fum negru la Vatican. Cardinalii au votat pentru a treia oară în două zile, dar nu s-a ajuns la o majoritate de două treimi. Nu avem Papă

Previziunile AI privind numele viitorului Papă. Pe cine mizează ChatGPT

Conclavurile papale sunt unele dintre cele mai secrete ritualuri religioase. Cardinalii sunt închiși într-un spațiu comun, fără niciun contact cu exteriorul, cu excepția binecunoscutei semnalizări prin fum: alb – dacă s-a ales un papă, negru – dacă nu s-a ajuns la consensul de două treimi plus unu. Cu toate că sunt puține lucruri știute despre ceea ce se întâmplă, este clar că  cardinalii trebuie să mănânce, oricât de mult ar dura procesul.

Întrebările sunt cum se menține secretul, dacă aprovizionarea cu mâncare este necesară și cum sunt evitate influențele externe.

Din punct de vedere istoric, mâncarea a reprezentat un risc potențial: ravioli umpluți cu mesaje secrete sau șervețele folosite pentru a transmite în afară informații despre vot. Pe de altă parte, mesele comune pot deveni un teren fertil pentru negocieri discrete. Cultura gastronomică a conclavului a fost recent explorată și în cinema. Filmul Conclave (2024) mută intriga din sala votului în cantina unde cardinalii discută în surdină, printre porții de mâncare aparent banale. Deși votul propriu-zis este însoțit doar  de tăcerea solemnă și de jurământul rostit înaintea urnei, comunicarea reală se petrece deseori în jurul mesei.

Accesul în bucătărie, monitorizat de gărzi

Cea mai detaliată relatare despre cultura gastronomică a conclavului vine de la Bartolomeo Scappi, cel mai celebru bucătar al Renașterii și autor al primei cărți de bucate scrise de un chef profesionist. În Opera Dell’Arte del Cucinare(1570), Scappi descrie cum erau hrăniți cardinalii în timpul conclavului care l-a ales pe Papa Iulius al III-lea și cât de severă era supravegherea.

Mâncarea era gătită într-o bucătărie comună, iar accesul era atent monitorizat de gărzi italiene și elvețiene. Pentru a preveni orice tentativă de comunicare secretă, mâncarea era livrată de două ori pe zi printr-un sistem de tip roată în perete, numit ruota, doar după ce era inspectată atent de controlori.

Anumite alimente erau interzise: plăcinte închise, pui întregi, recipiente opace. Vinul și apa se serveau în pahare transparente, iar șervețelele de pânză erau desfăcute și verificate minuțios.

Însă, Scappi nota că, în ciuda acestor rigori, mesele erau bogate și echilibrate, cu salate, fructe, vin și apă proaspătă.  Fiecare cardinal dispunea de o celulă spațioasă, decorată cu mătase și dotată cu pat, masă, scaune, cuier, oală de noapte și alte facilități. Așadar, conclavul nu era chiar o experiență spartană – cu condiția să nu te deranjeze supravegherea constantă.

Citește și: Desertul românesc adorat de Papa Francisc. Cum se prepară „mălaiul dulce” şi ce alte mâncăruri prefera Suveranul Pontif