Premierul României, Marcel Ciolacu, a demisionat aruncând ţara într-un nou haos, după ce George Simion, candidatul extremei drepte a câştigat cu uşurinţă primul tur al alegerilor prezidenţiale din ţară.
Un prim-ministru interimar va fi numit marţi dimineaţă. Ciolacu a fost prim-ministru din 2023, conducând Partidul Social Democrat (PSD), de centru-stânga, aflat la guvernare, relatează POLITICO.
Candidatul PSD la preşedinţie, Crin Antonescu, s-a clasat pe locul al treilea în alegerile de duminică, care au fost urmărite îndeaproape. Turul al doilea din 18 mai îl va opune pe liderul extremei drepte, George Simion, primarului independent al Bucureştiului, Nicuşor Dan, marginalizând complet partidele instituţionale din România.
Ciolacu însuşi a candidat la preşedinţie în alegerile anulate de anul trecut. Campania sa a fost criticată pentru utilizarea de avioane de lux şi s-a clasat pe locul al treilea, cu mai puţin de o cincime din voturi.
El şi-a oferit atunci demisia, dar în cele din urmă a rămas în funcţie. Într-un interviu acordat POLITICO înainte de alegeri, Simion a prezis că prim-ministrul va trebui să plece dacă partidele stabilite vor eşua din nou – şi l-a promovat pe Călin Georgescu, câştigătorul descalificat al alegerilor anulate din noiembrie anul trecut, pentru acest rol.
Mircea Coşea: 3 lucruri pe care trebuie să le facă urgent viitorul președinte al României
În România, republică semiprezidențială, președintele stabilește politica externă și realizează strategia de apărare a țării. Totodată, anumite acțiuni și decizii ale șefului de stat pot influența economia.
Din păcate, din perspectiva contraperformanțelor ce țin de economie și finanțe, România a fost mereu prima, în ultimii ani. În 2025, cu Marcel Ciolacu premier, sub umbrela „PSD+PNL+UDMR”, România înregistrează date care îngrijorează analiștii. Mai exact, este vorba despre cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană (UE), de 9,3% din PIB, potrivit Comisiei Europene. De asemenea, dintre cele 27 de state membre ale UE, țara noastră a raportat cea mai mare inflație, de 5,1% în martie 2025. În plus, datoria externă a crescut puternic în ultimii ani, marcați de guvernarea PSD și PNL, până la 54,8%. În 2020, datoria externă era de aproximativ 50%. Până la finalul anului, România ar urma să fie plasată de agențiile de rating în categoria „Junk” (n.r.- gunoi), se arată în presa internațională.
La început de 2025, România a fost retrogradată de la „democrație deficitară”, la „regim hibrid” în Indexul Democrației pentru 2024, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). Țara noastră a coborât 12 poziții, până pe locul 72, din cauza „anulării controversate” și „în circumstanțe neclare” a alegerilor prezidențiale din 2024, decizie luată pe baza unor „rapoarte obscure ale serviciilor de informații privind interferența Rusiei în alegeri”, în care „dovezile au fost, în cel mai bun caz, discutabile”.
În acest context, după demisia Guvernului „Marcel Ciolacu”, va fi „montat” noul președinte al României, probleme interne la care se adaugă tensiunile din plan extern, cu SUA, China, UE și Ucraina drept protagoniști. Misiunea viitorului lider de la Cotroceni se anunță complicată. Însă, opinia economistului Mircea Coșea, George Simion sau Nicușor Dan vor trebui să facă trei lucruri, pe fondul amenințărilor economice.
Nu-i cer președintelui să se ocupe nici de pensii, nici de prețuri, nici de importuri, nici de exporturi, pentru că nu e treaba lui. Însă, după părerea mea, viitorul președinte are de făcut trei lucruri.
În primul rând, să fie foarte clar cu politica externă a României. În ce direcție mergem? Est, Vest, China? Cu alte cuvinte, să fie foarte clar în legătură cu anumite lucruri care s-au spus și care trebuie să fie lămurite. Nu este vorba aici despre ‘suveraniști’ sau ‘soroșiști’, ci despre problema orientării pe viitor a României, din punctul de vedere al pieței globale. Mergem spre piața europeană, integrată sau mergem spre piața estică?
În al doilea rând, trebuie să aibă o sinceritate deplină cu acest popor, care l-a ales, până la urmă. Trebuie să arate, prin niște apariții regulate, săptămânale sau chiar lunare, ceea ce s-a făcut în România, ceea ce nu s-a făcut, ceea ce trebuie să se facă, ceea ce nu se poate face în România, adică să fie un om care să pună capăt minciunilor și promisiunilor nepuse în practică. Trebuie să fie un exemplu. Să ne amintim de modelul pe care l-a promovat în lume un fost președinte al Franței, Giscard d’Estaing, care în fiecare lună ieșea în fața publicului, în emisiunea „În fața șemineului” și făcea raportul de activitate și spunea ce se poate, ce nu se poate face. Asta este o măsură ce trebuie să fie luată, pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului, care acum este la pământ. Trebuie să punem punct acestei situații, în care am avut un președinte (Iohannis) care nu vorbea cu poporul niciodată. Mai ieșea uneori să ne spună niște vorbe care nu aveau nicio legătură, a fost un președinte care nu avea nicio responsabilitate față de populația care l-a votat. Trebuie să existe un președinte care să înțeleagă faptul că are o obligație față de voturile pe care le-a primit. Asta înseamnă sinceritate.
În al treilea rând, trebuie să fie un om care să poată aduce populația României internă și externă într-un sistem de unitate. Suntem atât de despărțiți, de încordați unii împotriva altora, mai mult ca niciodată. Să ne uităm la ce se întâmplă în social media: acolo, oamenii se omoară între ei, metaforic vorbind. Este o violență și o ură nemaiîntâlnită. Nu se poate așa ceva! Toți avem aceleași interese, până la urmă. România trebuie să fie o țară în care națiunea română trebuie să fie unită, pentru că această uniune a națiunii o poate face doar președintele. Nu trebuie să ne privim ca dușmani, spune Mircea Coşea, potrivit ziare.com