În ce condiţii poate Preşedintele României să dizolve Parlamentul şi să organizeze alegeri anticipate. Poate George Simion să îşi facă propria majoritate?

Constituția este actul fundamental care stabilește cadrul legal al statului, definind drepturile cetățenilor, principiile separației puterilor în stat — legislativă, executivă și judecătorească — precum și alte elemente esențiale pentru funcționarea instituțiilor statului.

Ce presupune dizolvarea Parlamentului

Conform prevederilor constituționale, președintele și Parlamentul trebuie să colaboreze în interesul țării, iar deciziile lor se completează reciproc. Totuși, în cazul în care apar tensiuni majore între cele două instituții, pot apărea blocaje care afectează stabilitatea guvernării.

Într-un astfel de context, dacă președintele propune un candidat pentru funcția de prim-ministru, iar Parlamentul respinge această propunere — și o a doua solicitare — într-un interval de 60 de zile, fără să acorde votul de încredere pentru formarea unui nou guvern, președintele are posibilitatea legală de a dizolva Parlamentul.

Acest demers înseamnă încetarea mandatului Legislativului și convocarea de alegeri anticipate.

Alte articole

Sondaj INSCOP: AUR ar spulbera tot în cazul alegerilor anticipate. Ce scoruri slabe au PSD, PNL şi USR

Sondaj Sociopol. Cum s-ar schimba scena politică dacă am avea alegeri anticipate

Articolul 89 al Constituţiei României prevede că:

„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Totodată, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Articolul 90 al Constituţiei, referitor la referendum, arată că:

„Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”.

În cazul în care președintele dizolvă Parlamentul, acesta are de parcurs patru etape obligatorii:

Propunerea unui candidat eligibil pentru funcția de prim-ministru, persoana propusă trebuind să ceară votul de încredere al Parlamentului asupra programului și întregii liste a Guvernului, în termen de 10 zile de la desemnare;

Propunerea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru de către președinte, în cazul în care Parlamentul respinge acordarea votului de învestire a Guvernului, candidatul urmând a parcurge același proces de solicitare a votului de încredere a Parlamentului în termen de cel mult 10 zile de la desemnare;

Consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare de către șeful statului în vederea dizolvării Parlamentului, președintele nefiind ținut de opțiunile sau de opiniile acestora;

Trecerea la procedura dizolvării Parlamentului, ce poate fi făcută doar după parcurgerea celor trei etape anterior menționate.

După desființarea Parlamentului, sunt organizate alegeri anticipate.

Lista completă de atribuții a președintelui

Rol şi atribuţii

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României)

Politica internă

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.

Politica externă

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)

Apărarea țării și securitatea națională

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate.Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României)

Alte atribuţii

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală.

Citeşte şi: George Simion va participa la dezbatere vineri, împreună cu Călin Georgescu: „Nici nu-l mai bag în seamă pe contracandidatul meu”