Avertisment dur al BNR: Un pachet credibil de consolidare bugetară este crucial pentru România. Ce ne aşteaptă după turul II alegerilor

BNR avertizează că urmează vremuri tulburi din puncte de vedere financiar. „Existenţa unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială”, după cum explică banca centrală în comunicatul oficial în care explică decizia de menținere a dobânzii-cheie.

Potrivit băncii centrale, incertitudini şi riscuri mari decurg din evoluţia viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, corelată în mare măsură cu mişcarea cotaţiilor materiilor prime, precum şi din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate.

Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2025, document ce încorporează datele şi informaţiile disponibile până la data de 30 aprilie 2025.

”Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi evoluţia fluctuantă până în trimestrul III 2025, pe fondul unor efecte de bază şi al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică. Ea va descreşte apoi, timp de patru trimestre, pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în trimestrul I 2026 şi doar marginal sub limita de sus a intervalului ţintei şi rămânând ulterior relativ constantă”, arată raportul BNR.

Alte articole

CURS BNR 3 IULIE 2025. Ce se întâmplă cu economiile românilor după ce premierul Bolojan a anunţat pachetul de austeritate

Curs BNR 2 iulie 2025. BNR: Euro scade, aurul și dolarul au fost cotate în creștere

Citește și

Avertismentul BNR înainte de turul II al alegerilor prezidenţiale. Mugur Isărescu, raport apocaliptic legat de preţurile la energie şi alimente

Descreşterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaţioniste şi influenţe venite din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuşi decât în proiecţia precedentă , alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă şi să crească moderat în anul curent şi să se restrângă lent ulterior.

Incertitudini şi riscuri mari decurg din evoluţia viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, corelată în mare măsură cu mişcarea cotaţiilor materiilor prime, precum şi din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potenţial impact semnificativ asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale.

Incertitudini crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în actualul context politic intern, date fiind, pe de o parte, execuţia bugetară din primele trei luni ale anului, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv.

Existenţa unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială, inclusiv din perspectiva nevoii de corecţie ordonată a dezechilibrului extern, precum şi prin implicaţiile asupra accesibilităţii şi costului finanţării sectorului public şi a celui privat.

Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.

Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, în condiţiile prelungirii războiului din Ucraina şi a situaţiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul incertitudinii şi efectelor potenţial generate de politica comercială a SUA şi de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale şi al comerţului internaţional.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Rata anuală a inflaţiei s-a redus la 4,86% în martie 2025, de la 5,02% în februarie, ca urmare a ieftinirii combustibililor şi energiei, al cărei impact l-a devansat pe cel generat de accelerarea creşterii preţurilor alimentelor.

Pe ansamblul trimestrului I 2025, rata anuală a inflaţiei s-a redus mai puţin decât s-a anticipat, de la nivelul de 5,14% atins în decembrie 2024, în condiţiile în care scăderile de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele combustibili şi produse din tutun, împreună cu cele de la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază, au fost contrabalansate parţial ca impact de accelerarea creşterii preţurilor energiei, preţurilor administrate şi a preţurilor alimentelor procesate.

Vești bune pentru români de la BNR înainte de turul 2 al alegerilor prezidențiale 2025

La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a reluat descreşterea în trimestrul I 2025 într-un ritm mai lent decât cel previzionat, coborând în martie la 5,2%, de la 5,6% la finele anului 2024.

În sensul descreşterii au continuat să acţioneze efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi scăderea dinamicii preţurilor importurilor, în timp ce influenţe notabile de sens opus au venit din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi din transferarea treptată asupra unor preţuri de consum a costurilor salariale crescute, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.

În luna aprilie 2025, rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,85%, în contextul influenţelor divergente venite, pe de o parte, din noile scăderi de dinamică consemnate pe segmentele combustibili şi produse din tutun, precum şi la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază, şi, pe de altă parte, din continuarea accelerării creşterii preţurilor alimentelor şi a preţurilor energiei, inclusiv pe seama unui efect de bază nefavorabil.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut în aprilie 2025 la 4,9%, de la 5,5% în decembrie 2024.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a redus la 5% în aprilie, de la 5,6% în decembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în aprilie 2025 la 5,3%, de la 5,8% în decembrie 2024.

Datele preliminare indică o stagnare a activităţii economice în trimestrul I 2025, faţă de avansul uşor anticipat în februarie, precum şi scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,2%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată.

BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50% din cauza crizei politice și bugetare

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, informează banca centrală printr-un comunicat.

De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, dar și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, și în luna august la 6,5% pe an.

Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.