Analiză Frames: Nicuşor Dan începe cel mai dificil mandat prezidenţial din istoria recentă a României

Nicuşor Dan preia conducerea statului într-un moment delicat pentru economie. România se află într-o poziție vulnerabilă, cu un deficit bugetar record și o perspectivă economică slăbită, cauzată nu de mediul privat, ci de eșecul politicilor publice în gestionarea finanțelor. Noul președinte își preia mandatul într-o perioadă în care deficitul bugetar al României a atins un nivel istoric, demn de o țară aflată în război. Potrivit analiștilor de la Frames, respectarea acordului cu UE privind deficitul bugetar trebuie să devină principala prioritate a noului guvern de la București.

„Reclădirea încrederii investitorilor în România are nevoie de dovezi concrete de bună guvernare și sperăm ca dl. Dan împreună cu noul guvern să se focuseze pe reducerea deficitului bugetar care, după primele trei luni, a atins un nivel îngrijorător. Menținerea deficitului la 7% în 2025, ca prim pas în acordul pe 7 ani cu CE, este esențială pentru România”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit analiștilor de la Frames, dincolo de formarea noului guvern, o primă dovadă concretă a angajamentelor noii puteri va fi dată de programul de guvernare: „Avem nevoie de un guvern format din experți, din oameni cu experiență și expertiză capabili să restructureze cheltuielile publice, să construiască un program de guvernare realist, plecând de la realitățile economice, un program cu un timeline foarte clar și cu măsuri menite să limiteze risipa banului public și să susțină economia”.

Frames avertizează că majorarea taxelor ar putea avea efecte dezastruoase, riscând colapsul a sute de mii de firme aflate deja într-o situație fragilă.

Alte articole

Cine sunt românii cei mai afectați de măsurile fiscale din 2026. Adrian Negrescu: ”Ne așteptăm la o explozie de taxe noi, se vor reduce salariile”

Adrian Negrescu: Pachetul trei de reforme al lui Ilie Bolojan trebuie să vizeze scăderea taxelor pe muncă, deduceri fiscale și să stimuleze consumul

„Avem peste 170.000 de firme ce angajează peste 500.000 de oameni care, în momentul de față, sunt într-o situație de risc economic – oricând se pot închide pe fondul scăderii vânzărilor, accentuării blocajului financiar și accesului limitat la creditare. Acestea angajează, pe scara economiei, alte peste 350.000 de firme astfel că, dacă vom crește taxele și le vom accentua mai ales problemele legate de vânzări, riscurile unui fenomen de tip castel de cărți de joc riscă să apară. Firmele se vor prăbuși pe lanțuri economic una după alta, afectate de problemele partenerilor de business”, arată analiza.

Citeşte şi: Ce se întâmplă cu majorarea pensiilor după ce Nicușor Dan a câștigat alegerile. Întâlnire de urgență cu ministrul de Finanțe

Potrivit experților, creșterea TVA, a taxei pe venituri, a accizelor etc. ar trebui să fie ultima soluție la care noua guvernare să apeleze.

„Există date încurajatoare în privința încasărilor din aprilie. Să nu uităm că ne așteaptă un nou val de inflație generat de creșterea prețului la energie și probabil și a liberalizării pieței de gaze. S-ar putea ca acestea să aducă mai mulți bani la buget. Să nu ne pripim să creștem taxele și să căutăm soluțiile alternative. Reducerea deficitului de la 9 la 7% nu este o misiune imposibilă, mai ales în condițiile în care există o mulțime de cheltuieli care pot fi reduse, de la cheltuielile cu bunuri și servicii la investițiile aberante în stadioane de sute de milioane de euro într-un an în care statul nu a fost capabil să indexeze alocațiile pentru copii”, afirmă Adrian Negrescu.

În plus, noua administrație de la București va trebui să renunțe ideile aberante privind plafonarea prețurilor: „Plafonările la alimente n-au funcționat, cele din zona asigurărilor au fost o catastrofă, cele la energie vor trebui ridicate. Este timpul să lăsăm business-ul să funcționeze după principiile economiei de piață , să încurajăm concurența nu să stabilim, arbitrar, prețurile și tarifele”.

Noua lege a salarizării în sectorul public este considerată o prioritate strategică. Sistemul actual este inechitabil și ineficient, cu cheltuieli salariale de peste 180 de miliarde de lei anual.

„Noua lege a salarizării în sectorul bugetar reprezintă un punct important pe agenda viitoarei guvernări. România nu își mai permite să plătească o sumă uriașă, de peste 180 de miliarde de lei, pentru un aparat bugetar insuficient reformat în care performanța nu este încurajată. Sistemul de salarizare, cel de premiere, sporurile și celelalte facilități acordate bugetarilor trebuie regândite pentru a premia expertiza și rezultatele pozitive”, arată analiza Frames.

Reforma salarizării va trebui să fie însoțită de mult dorita reformă administrativă, pe care președintele și viitorul cabinet vor trebui să o pună în practică: „Avem aceeași organizare administrativă ca în anii 60. Între timp, România s-a enclavizat economic și social, s-au produs mișcări ample de populație, iar arhitectura de instituții publice trebuie să urmeze acest trend”.

„O reorganizare de tip european, cu servicii publice focusate pe zone de dezvoltare, trebuie să se afle în prim-plan. Marile orașe trebuie se reprezinte aria de la care, pe orizontală, să dezvoltăm servicii publice de sănătate, educație, transport care să permită, de exemplu, unui locuitor din Ploiești sau din Videle să ajungă rapid la București unde să lucreze și apoi să revină rapid în comunitatea locală. Enclavizarea economică e o realitate și trebuie să construim serviciile publice cu gândul la viitor, la dinamica economică și socială”, a mai spus Adrian Negrescu.

Citeşte şi: Cum va arăta noul Guvern. Calculele matematice ale lui Nicușor Dan pentru formarea noului Executiv

Un alt capitol important din seria de reforme pe care noua administrație va trebuie să se focuseze o reprezintă zona fiscală, acolo unde este nevoie de soluții concrete pentru a da încredere investitorilor și a insufla predictibilitate mediului economic.

„Toate e-urile fiscale introduse în ultimii ani s-au dovedit inutile, birocratice și credem că trebuie eliminate. Este nevoie, totodată, de o regândire a Codului Fiscal în sensul susținerii business-ului și eliminării birocrației excesive, mai ales în zona de procedură fiscală. Dincolo de menținerea TVA, trebuie eliminate impozitul minim pe cifra de afaceri pentru marile companii și impozitul pe stâlp, două măsuri antieconomice care au generat efecte negative în economie. Considerăm, pe de altă parte, că noul guvern va trebui să reformeze ANAF, să focuseze activitatea Fiscului pe marea evaziunie și să ia măsuri concrete, precum taxarea inversă, soluții menite să limiteze fraudele cu TVA”.

Experţii mai susțin eliminarea măsurilor fiscale dăunătoare, precum impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe active (impozitul pe stâlp). În schimb, este necesară o reformă profundă a ANAF, axată pe combaterea evaziunii fiscale și digitalizarea proceselor.

„Ne-am propus prea multe și am făcut prea puține. PNRR-ul a fost un fel de șaorma cu de toate la capitolul investiții. În loc să ne focusăm pe investițiile care pot aduce dezvoltare pe orizontală, de la infrastructura de transport la logistică și depozitare, am cheltuit miliarde pe construcția de stadioane, săli de sport, rețele de gaz în localități părăsite etc. Nu am construit niciun spital public, nu am construit, cel puțin în Capitală, nicio școală nouă. Trebuie să ieșim din această paradigmă a investițiilor fără cap și să ne focusăm pe infrastructură, energie și servicii sociale – esența dezvoltării unei Românii prospere în viitor”.

De asemenea, dezvoltarea de clustere economice și parcuri industriale, atragerea fondurilor de investiții și adaptarea la prioritățile viitoare ale UE sunt considerate pași critici pentru următorii ani: „Trebuie să dezvoltăm clustere economice, o legislație favorabilă parcurilor industriale, investițiilor greenfield și atragerii de investitori mai ales în zona logistică. Trebuie să anticipăm schimbările din politicile economice ale Bruxelles-ului și să avem pregătită oferta pentru fondurile europene disponibile”.

„Este nevoie, de exemplu, de o legislație coerentă și favorabilă atragerii fondurilor de investiții care să vină cu alternativa pentru business la finanțarea bancară. Fondul Proprietatea, de exemplu, trebuie să devină un exemplu de bune practici în acest domeniu, să atragă capital și să susțină companiile românești cu potențial, să le ofere finanțare și expertiză. Avem nevoie de un ecosistem de fonduri de investiții care să susțină inovația, performanța și lanțurile de business autohtone” a mai spus Adrian Negrescu.

O altă reformă crucială care va trebui să fie pusă în practică în următorii ani va fi cea a pieței muncii, strâns legată de cea a pensiilor: „Avem cele mai mari taxe pe salariu minim din UE. Este nevoie de o scădere a taxelor pe muncă și o regândire a modului în care taxăm veniturile oamenilor. Trebuie să încercăm să evităm să mai taxăm orice venit cu bani pentru sănătate, să stabilim o limită de la care CAS-ul să nu mai poată fi aplicat oricărui venit. Trebuie să încurajăm oamenii să aibă mai multe activități, mai multe venituri, să sprijinim inițiativa privată și, în primul rând, crearea de locuri de muncă”.

România trebuie să reducă taxarea muncii, în special pe salariile mici, și să stimuleze activitatea profesională printr-o fiscalitate echitabilă. De asemenea, sistemul de pensii trebuie regândit urgent, în contextul îmbătrânirii populației și al ieșirii la pensie a peste 1,3 milioane de persoane până în 2030.

„În orizontul anului 2030 vor ieși la pensie peste 1,3 milioane de oameni, decrețeii. Cine le va lua locul? Cum le vom plătii pensiile în condițiile în care, în prezent, deficitul de la bugetul de pensii depășește deja 40 de miliarde de lei anual. Stimularea natalității prin susținerea familiilor cu facilități fiscale, alături de reducerea taxelor pe muncă trebuie să se afle în prim-plan”, spune Negrescu.

Potrivit experților de la Frames, acestea sunt doar câteva dintre reformele pe care noua putere va trebui să le pună în practică. Esențială, din această perspectivă, va fi atragerea expertizei din sectorul privat, un joint venture între stat și privat pe zonele de dezvoltare economică, de monitorizare a performanței statului, de dezvoltare a unei legislații favorabile, adaptată noii realități economice fiind absolut esențială.