Cristian Terheș îl acuză pe George Simion de manipulare a votanților și explică de ce doar liderul AUR poate depune contestații la CCR.
„Câteva considerente privind contestarea alegerilor prezidențiale de către George Simion
Diverse persoane mi-au cerut să fac contestație după turul doi al alegerilor prezidențiale din 18.05.2025 pe motiv că s-ar fi fraudat alegerile, or să comentez sau să cosemnez contestația făcută de George Simion. Ca să nu trebuiască să răspund la fiecare în parte, scriu o postare pentru toți.
1. Cine poate contesta alegerile? Doar candidații participanți la alegeri și partidele acestora (a se vedea art. 52 alin. (2) din Legea 370/2004).
Contestarea turului întâi se poate face de candidații din turul întâi, iar contestarea turului doi se poate face de candidații din turul doi.
Așadar, George Simion putea contesta rezultatele turului doi, cum a și făcut-o.
Campania care se duce în prezent, însă, prin care li se cere votanților să trimită contestații la CCR pentru anularea turului doi este o manipulare a acestor oameni, ei neavând drept legal să formuleze asemenea contestații.
2. În ce condiții poate anula CCR un tur de alegeri?
„Curtea Constituțională anulează alegerile ÎN CAZUL ÎN CARE votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”, se spune în art. 52 alin. (1) din Legea 370/2004.
Citește și: Diana Şoşoacă, atac dur la viitoare Coaliţie: „Guvernare anus contra naturii, cu dreapta și stânga unite”
„Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază”, se arată în alin. (2) a art. 52 din Legea 370/2004.
Conform art. 1 alin. (4) din Legea 370/2004, în cazul în care un candidat prezidențial nu este ales din primul tur, „se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii 2 candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.”
2.1. Punând aceste articole cap la cap, pentru a contesta primul tur trebuie nu doar să oferi indicii de fraudă, dar și să motivezi/demonstrezi cum acea fraudă schimbă rezultatul și ordinea primilor doi clasați care intră în turul doi.
Contestația pe care eu am făcut-o pe data de 26.11.2024, când am contestat rezultatele primului tur din 2024, tocmai pe acest argument principal s-a bazat: considerând diferența de doar 2.740 de voturi dintre Elena Lasconi (locul 2) și Marcel Ciolacu (locul 3), prin continuarea campaniei electorale de către USR când încă se vota în SUA, Canada și America de Sud, precum și prin mutarea de voturi valabil exprimate pentru Ludovic Orban la Elena Lasconi se putea conclude că rezultatul primului tur a fost fraudat, schimbând ordinea primilor doi clasați.
Pe baza acestor argumente ale mele CCR a și dispus reverificarea și renumărarea tuturor voturilor. Din păcate, însă, CCR a oprit renumărarea și mi-au respins contestația, validând turul întâi.
Totuși, CCR a recunoscut că în urma renumărării (chiar neterminate) au existat modificări în rezultate, dar nici până astăzi nu știm pentru care candidați. Asupra acestui aspect voi reveni, pentru că situația va trebui clarificată.
2.2. În cazul cererii de anulare a turului doi, contestatorul (adică unul dintre cei doi candidați) trebuie nu doar să aducă dovezi de fraudă, dar și să motiveze/demonstreze cum acea fraudă ar putea schimba ordinea celor doi clasați și, implicit, atribuirea mandatului de președinte.
În cazul de față, în contestația depusă, George Simion trebuia să fi motivat cum frauda pe care o acuză a schimbat rezultatelor votului, diferența dintre el și Nicușor Dan fiind de 829.589 voturi. Rămâne de văzut dacă, conform CCR, există o asemenea demonstrație în contestația lui George Simion”, a explicat Cristian Terheș, citat de DCnews.ro.