Taxele pe bagajele de cabină au devenit mina de aur a operatorilor low-cost: peste 10 miliarde € încasaţi în 2024, Ryanair domină clasamentul

Pasagerii care zboară ieftin prin Europa au plătit scump pentru dreptul de a-şi lua trollerul la bord. O analiză publicată de La Libre Belgique arată că, anul trecut, cele şapte mari companii low-cost de pe continent au strâns peste 10 miliarde de euro doar din taxele aplicate bagajelor de cabină — o sumă care, în anumite cazuri, depăşeşte preţul efectiv al biletului de avion.

Bagajul, nu biletul, face profitul

Taxele variază între 20 şi 80 € pentru fiecare valiză, iar nota de plată poate exploda dacă dimensiunile bagajului depăşesc cu câţiva centimetri limitele impuse. În Belgia, organizaţia de protecţie a consumatorilor Testachats a reclamat recent Ryanair pentru „lipsă de transparenţă” în afişarea acestor costuri, sporind presiunea asupra unui model de business construit din ce în ce mai mult pe venituri „auxiliare”.

Pentru Ryanair, liderul absolut al pieţei, veniturile non-ticket reprezintă aproape o treime din încasări: 4,7 mld. € din totalul de 13,95 mld. €. În exerciţiul financiar curent, aceste venituri au crescut cu 10 %, în timp ce vânzarea de locuri propriu-zise a avansat abia cu 1 %. Iar ponderea cea mai mare din acest “buchet” auxiliar o reprezintă, fără surpriză, taxele pentru bagajele de mână.

Un zbor mediu transportă circa 120 de trollere în cabină. Pentru acel plus de greutate (8-10 kg per bagaj), compania cheltuie în jur de 156 € în combustibil. La un tarif de 25 € per bagaj, încasările sar la 3.000 € — rezultând un profit brut de aproape 2.850 € pe cursă. “Jackpot” descrie perfect situaţia, notează La Libre Belgique.

Alte articole

Despăgubiri de până la 8.000 de lei pentru acești români. Ce trebuie să faci pentru a beneficia de bani

Scandal imens la Aeroportul Oradea. Bagajele a sute de turiști au ajuns în altă țară: „Avem medicamentele necesare zilnice, suferim și de diabet”

Modelul Ryanair: volum mare + restricţii stricte

Transportatorul irlandez, care a depăşit pragul de 200 de milioane de pasageri în 2024, exploatează la maximum spaţiul din noile Boeing 737 MAX: 178 de bagaje pot fi depozitate sus, faţă de 118 pe vechiul 737-800. În plus, Ryanair a redus grosimea valizelor admise la 55 × 40 × 20 cm, cu 5 mm mai subţire decât standardul industriei, obligându-i pe mulţi clienţi să plătească suplimentar.

Topul încasărilor din taxarea bagajelor de cabină (2024)

1. Ryanair 3,5 mld. €
2. easyJet 2,2 mld. €
3. Wizz Air ≈1,1 mld. €
4. Vueling ≈1,0 mld. €
5. Eurowings 650 mil. €
6. Transavia 450+ mil. €
7. Volotea ~200 mil. €

Tot mai mulţi pasageri îşi cunosc acum drepturile şi nu ezită să ceară despăgubire Wizz Air, Ryanair, TAROM sau oricărui alt operator atunci când zborurile întârzie peste limita legală, sunt anulate ori bagajele ajung cu întârziere, transformând clauzele seci din Regulamentul european 261/2004 într-un veritabil instrument de protecţie a portofelului călătorilor.

Autorităţile naţionale şi Bruxelles-ul au sub lupă comisioanele opace. În Belgia, plângerea Testachats ar putea deschide calea către reguli mai stricte privind afişarea preţurilor. Dar, până la un eventual cadru uniform, companiile par hotărâte să exploateze mai departe apetitul pasagerilor pentru zboruri ieftine şi confort minim.

Pentru transportatorii low-cost, bagajul de cabină s-a transformat în produs-vedetă: costul real pentru companie este minor, marja este impresionantă, iar volumul în continuă creştere. Iar atâta timp cât pasagerii preferă să “plătească puţin acum şi să completeze nota de plată la poartă”, povestea va continua să umfle bilanţurile operatorilor şi să subţieze buzunarele călătorilor.