Planul sumbru al Guvernului pentru reducerea deficitului: creşteri de taxe, impozite noi şi blocarea investiţiilor

Una dintre cele mai discutate măsuri este majorarea TVA, care poate aduce venituri substanțiale într-un timp scurt. Potrivit surselor politice, PSD s-a arătat deschis la o creștere a cotei generale, în prezent de 19%, la 20% sau chiar 21%. Estimările arată că un punct procentual în plus ar aduce la buget între 6 și 7 miliarde de lei anual, însă aplicarea măsurii de la 1 iulie ar însemna venituri reduse la jumătate pentru anul în curs.

Pe segmentul cotelor reduse, PSD acceptă discuții privind majorări selective, dar exclude categoric creșteri la produsele de bază, precum alimentele și medicamentele. O temă sensibilă rămâne TVA de 5% aplicabilă lemnului de foc, un combustibil esențial pentru aproximativ 3 milioane de gospodării.

În paralel, se analizează varianta unei creșteri diferențiate a impozitului pe venit. Aceasta ar urma să rămână la 10% pentru veniturile mici și medii, dar să urce până la 16% pentru veniturile de peste 10.000 lei net lunar. Având în vedere că peste 90% din salariați se încadrează sub pragul de 2.000 de euro net pe lună, măsura ar afecta un segment restrâns, însă cu potențial de venituri suplimentare pentru buget.

Pe partea de cheltuieli, Guvernul ia în calcul blocarea investițiilor publice care nu au fost începute încă. Printre proiectele vizate se numără săli de sport, bazine de înot și case de cultură. Economiile estimate se ridică la peste 11 miliarde de lei, adică aproximativ 0,6% din PIB.

Alte articole

România are cel mai mare deficit din UE. Bruxelles-ul cere măsuri „curajoase”. Premierul Bolojan anunță noi măsuri pentru reducerea cheltuielilor: „Noiembrie și decembrie vor fi luni hotărâtoare pentru buget”

Dezastru în sectorul privat. Peste 40% dintre firmele mari, reprezentând aproape 90% din economia României, au dificultăți sau sunt în pericol de insolvență

Totodată, se analizează reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii în instituțiile fără activitate esențială, cu menținerea protecției pentru spitale și unități de învățământ. O altă direcție este eliminarea sporurilor nejustificate, fără legătură cu performanța – printre ele, sporul de antenă este vizat în mod direct.

Social-democrații vor menținerea plafonării prețurilor la energie pentru consumatorii vulnerabili și IMM-uri, dar criteriile de eligibilitate vor fi reformulate. Pragul propus pentru sprijin este un consum lunar sub 100 kWh, nivel sub care se încadrează peste jumătate dintre cele 8 milioane de gospodării din România.

Citeşte şi: Nimeni nu scapă de facturi uriaşe! Ce prețuri la curent propun marile companii de la 1 iulie, creșterile ajung și la 130%

Pentru completarea veniturilor, Guvernul are în vedere majorarea accizelor aplicate produselor considerate de lux – băuturi alcoolice fine, bijuterii, autoturisme de lux, iahturi sau bărci. În paralel, autoritățile speră ca măsurile de combatere a evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării să aducă în jur de 7 miliarde de lei, echivalentul a 0,4% din PIB.

Totuși, precedentul Ordonanței „trenuleț”, care nu a generat veniturile așteptate, ridică semne de întrebare. Din cele 7 miliarde estimate, încasările au fost sub 10%, iar TVA-ul colectat s-a redus, contrar așteptărilor guvernamentale.

Un alt punct critic este sistemul de sănătate, unde CNAS a decontat în 2024 plăți de peste 75 de miliarde de lei. Se propune revizuirea sistemului de acordare a concediilor medicale, suspectat de abuzuri, precum și reformarea reglementărilor privind coasigurarea. S-au constatat cazuri în care persoane coasigurate lucrau la negru sau nu aveau contribuții plătite.

Uniunea Salvați România (USR) lucrează la un plan de guvernare elaborat în 21 de grupuri tematice, care vizează debirocratizarea, eliminarea sporurilor nejustificate, digitalizarea urgentă a ANAF și înghețarea proiectelor de investiții până în 2026, cu reanalizarea oportunității acestora.

Partidul Național Liberal (PNL) susține, potrivit surselor, reducerea aparatului bugetar, inclusiv prin comasarea reală a instituțiilor cu activități conexe. În plus, se lucrează la diminuarea cheltuielilor cu bunuri și servicii și o analiză riguroasă a sporurilor în instituțiile cu eficiență scăzută.

Citeşte şi: Ministrul Energiei, anunț de ultima oră despre facturile românilor la curent după 1 iulie