Premierul interimar Cătălin Predoiu, despre decizia CCR privind secretizarea averilor: Cu când mai puţină transparenţă în viaţa publică, cu atât mai rău

Premierul interimar Cătălin Predoiu a declarat, vineri, în legătură cu decizia CCR privind secretizarea averilor demnitarilor, că, deşi nu a văzut încă motivarea judecătorilor constituţionali, consideră că este nevoie de „o largă transparenţă” şi că, dacă sunt chestiuni de reglat în lege, trebuie refăcute. „Cu când mai puţină transparenţă în viaţa publică, cu atât mai rău.

„Ideea este să avem o largă transparenţă, dacă sunt chestiuni de reglat în lege trebuie refăcute, eu cred că într-o formă sau alta publicul trebuie să păstreze posibilitatea de a, nu neapărat monitoriza, dar de a fi încunoştiinţat că averile demnitarilor publici nu depăşesc veniturile lor”, a declarat, vineri, premierul interimar Cătălin Predoiu.

Citește și: George Simion revine după decizia CCR: ”Scoate orice urmă de transparență și instaurează dictatura”

El a adăugat că Parlamentul trebuie cumva să găsească o formulă în această nouă situaţie.

Alte articole

Ilie Bolojan rămâne la reforma „cafelelor şi ospătarilor”. Vicepremierul Tanczos Barna confirmă că „ciocoii” rămân cu contul plin: Pensiile speciale, mai mult ca sigur în pachetul fiscal III

Nicuşor Dan insistă la CCR după primul eşec. Ce lege importantă a atacat şeful statului

„Nu îmi permit să critic nicio instanţă din România pentru hotărârile pe care le dă. Nu e treaba mea să comunic hotărârile, nici nu ştiu exact care a fost raţionamentul, că n-am citit motivarea. Pe de altă parte, rezultatul acestei situaţii, judiciare şi legislative, este că avem mai puţină transparenţă în ceea ce priveşte publicarea averilor demnitarilor, ori acest lucru nu trebuie să rămână aşa”, a subliniat Cătălin Predoiu.

Citește și: Ilie Bolojan critică decizia CCR de secretizare a averilor demnitarilor: „Transparența este un instrument administrativ eficient care limitează corupția”

Premierul interimar a spus că, trebuie într-un fel, prin „cooperare între cele două puteri”, acum Legislativul „să intervină şi să corecteze situaţia”.

„Trebuie ca acum Legislativul să adopte o lege care, mă rog, să nu încalce nici Constituţia, nici reglementări europene, dar care să şi asigure publicului din România posibilitatea de a se asigura şi de a avea mai multă încredere în sensul că demnitarii nu îşi depăşesc atribuţiile şi nu acumulează valori materiale, financiare, peste veniturile lor, care ar ridica un semn de întrebare cu privire la onestitatea lor”, a precizat Predoiu.

Potrivit premierului interimar, transparenţa este un element care poate consolida încrederea între cetăţeni şi demnitari.

„Transparenţa în materie de bunuri mobile, imobile, de averi ale demnitarilor, de patrimoniu, este un element care poate consolida încrederea între cetăţeni, între public şi cei care conduc, demnitari, la toate nivelurile, pentru că nu-i vorba aici doar de nivelurile înalte ale administraţiei şi şi niveluri intermediare”, a conchis Cătălin Predoiu.

Reacția premierului vine după ce CCR a decis că prevederile legale potrivit cărora declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt neconstituţionale, admiţând astfel o sesizare vizând articole ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

De asemenea, declaraţiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând ”concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal”, dar şi prevederea din Constituţie potrivit căreia ”autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.

Oficialii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au transmis, joi, că decizia CCR referitoare la declaraţiile de avere şi interese poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică.

De asemenea, poate afecta aderarea la OCDE şi progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei – GRECO)”.