Ucraina a anunțat că nu va plăti peste 600 de milioane de dolari deținătorilor de titluri de stat, intrând în default

Titlurile în cauză, cunoscute sub denumirea de „warranturi legate de PIB”, fac parte dintr-un pachet de obligațiuni în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari, emise în urma restructurării datoriilor Ucrainei din 2015. Ele sunt indexate la performanța economică a țării și prevăd plăți către investitori dacă PIB-ul depășește anumite praguri de creștere.

Decizia Kievului vine pe fondul unui moratoriu adoptat anul trecut de parlamentul ucrainean, valabil de la 31 mai 2023, care suspendă temporar plățile aferente acestor instrumente. Ministerul de Finanțe al Ucrainei a justificat neplata prin nevoia de a respecta angajamentele asumate față de Fondul Monetar Internațional și de a trata echitabil toți creditorii, oficiali și privați.

„Ucraina rămâne angajată să implementeze o restructurare cuprinzătoare, echitabilă și corectă a acestor instrumente financiare”, a transmis Ministerul de Finanțe într-un comunicat oficial.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Trebuie să respectăm țintele de datorie stabilite în programul cu FMI și principiul tratamentului echitabil cu creditorii oficiali”, se mai arată în mesaj.

Alte articole

Atac masiv în Ucraina, peste 600.000 de persoane au rămas în beznă / Avarie la centrala nucleară Zaporojie

Războiul din Ucraina se intensifică. Atacuri în valuri cu rachete balistice asupra Kievului: Zelenski, apel disperat către SUA: „Ne aruncă în beznă” VIDEO

Ministrul ucrainean de Finanțe, Serhii Marchenko, a subliniat într-o declarație că aceste instrumente financiare „au fost concepute pentru o lume care nu mai există”, referindu-se la schimbările dramatice produse de invazia rusă din 2022.

Citește și: Alegeri prezidențiale în Polonia, turul 2: Surprize după numărarea voturilor, conservatorul Karol Nawrocki, candidatul susţinut de George Simion, este noul preşedinte

Negocierile formale între guvernul de la Kiev și deținătorii de „warranturi” au eșuat la sfârșitul lunii aprilie, fără a se ajunge la un acord. La începutul lunii mai, negociatorul-șef al datoriei suverane a Ucrainei, Yuriy Butsa, s-a întâlnit în privat, la Londra, cu unii deținători de titluri pentru a-i pregăti pentru posibilitatea unui default și a precizat că Ucraina „preferă să obțină un acord solid, chiar dacă asta înseamnă să întârzie termenul-limită”.

Deși anul trecut a fost eliminată o clauză de „default încrucișat” care ar fi putut activa automat neplata altor obligațiuni ale țării, decizia de a nu plăti amenință reputația de „bun debitor” pe care Ucraina și-a cultivat-o în ultimii ani.

Situația financiară a Ucrainei rămâne fragilă, în contextul în care economia națională este grav afectată de atacurile constante ale Rusiei, în special asupra infrastructurii energetice. În pofida unei creșteri modeste în 2023 și 2024, PIB-ul se situează încă sub nivelul anterior invaziei.

Ucraina depinde în continuare masiv de ajutorul financiar și militar al Statelor Unite și al Uniunii Europene. Totuși, relațiile tensionate cu președintele american Donald Trump pun sub semnul întrebării continuitatea acestui sprijin, mai ales în contextul unor negocieri de pace cu Rusia care înaintează lent.

Următoarea rundă de discuții este programată să aibă loc săptămâna viitoare la Istanbul. Oficialii ucraineni au transmis că nu vor trimite o delegație decât după ce vor primi un document cu propunerile oficiale ale Federației Ruse.

Citește și: Donald Trump o teorie a conspirației conform căreia Joe Biden ar fi fost asasinat în 2020 și înlocuit cu o ”clonă”