Nicușor Dan convoacă prima ședință CSAT. Ce schimbare vrea președintele României în Strategia Națională de Apărare

Deocamdată nu există o dată oficială stabilită pentru convocarea CSAT. Scopul este ca această modificare să fie inclusă în raportul pe care România urmează să-l transmită Comisiei Europene, privind măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar.

Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat luni că a discutat cu premierul interimar Cătălin Predoiu despre posibila actualizare a Strategiei Naționale de Apărare, astfel încât mai multe instituții ale statului să se poată concentra pe combaterea evaziunii fiscale la scară mare. Liderul de la Cotroceni a subliniat necesitatea unei abordări coerente și coordonate în această privință, având în vedere impactul semnificativ al evaziunii asupra bugetului național.

„În privinţa marii evaziuni fiscale am avut chiar aseară o discuţie cu domnul prim-ministru interimar, domnul Predoiu, şi a spus că verifică dacă trebuie în Strategia Naţională de Apărare să aducem o modificare astfel încât să concentrăm mai multe forţe ale statului pe combaterea acestui fenomen”, a spus Nicușor Dan într-o conferință de presă susținută la Vilnius.

Vezi și Nicușor Dan, prima mare reușită în calitate de președinte al României: „Următorul Summit B9, organizat la Bucureşti, anul viitor”

Alte articole

Nicușor Dan anunță când va fi gata noul Guvern. Ce spune despre varianta Ilie Bolojan premier: „Sunt discuții foarte intense”

România se află în procedură de deficit excesiv și are obligația de a prezenta anual Comisiei Europene un plan credibil de reducere a acestuia. Deși termenul pentru trimiterea planului era 30 aprilie, autoritățile române nu au respectat acest calendar.

Aceasta va fi prima convocare a CSAT de către Nicușor Dan în calitate de președinte. În perioada în care funcția a fost exercitată interimar de Ilie Bolojan, CSAT s-a reunit de două ori.

Prima ședință, din 28 martie, s-a concentrat pe situația din Ucraina, analizând evoluția conflictului declanșat de Rusia și stadiul negocierilor internaționale pentru obținerea unui acord de pace. Administrația Prezidențială a transmis atunci că România sprijină în continuare Ucraina și susține soluții care să aducă garanții solide de securitate pentru regiune, în special în zona Mării Negre.

În prima ședință CSAT din 28 martie au fost „analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune”.

„România salută rezultatele negocierilor recente de la Riad privind încetarea focului și eforturile SUA în această direcție, ca un prim pas spre ajungerea la un acord de pace”, se menționează în comunicat.

Un alt subiect abordat a fost implicarea României în monitorizarea armistițiului și a siguranței navigației în Marea Neagră, autoritățile anunțând că țara noastră va sprijini aceste demersuri prin infrastructura disponibilă și prin cooperarea cu aliații din NATO.

„România urmărește cu maximă atenție toate discuțiile legate de armistițiu, monitorizarea acestuia și asigurarea siguranței navigației în zonă. România își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități. Concomitent cu acțiunile de implementare a înțelegerii de armistițiu, ne vom coordona strâns cu aliații din regiune și din NATO în ceea ce privește aspectele legate de securitatea și siguranța navigației la Marea Neagră”, a precizat Administrația Prezidențială.

Citește și Nicușor Dan anunță când va fi gata noul Guvern. Ce spune despre varianta Ilie Bolojan premier: „Sunt discuții foarte intense”

A doua ședință, convocată pe 30 aprilie, a vizat pregătirea participării României la summitul NATO de la Haga. Atunci, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a primit mandatul de a susține în numele României o creștere treptată a bugetului pentru apărare, în scopul consolidării capacităților de apărare națională și a Flancului Estic al alianței.

Totodată, CSAT a aprobat includerea finalizării hidrocentralelor nefinalizate în lista proiectelor de interes strategic, considerând că acestea pot contribui la siguranța energetică a țării. Blocajele care au întârziat finalizarea acestor lucrări sunt legate de lipsa avizelor, birocrație și procese judiciare aflate încă în derulare.