CALENDAR ORTODOX 7 IUNIE, Moşii de vară 2025. Sfantul Teodot a trait la sfarsitul secolului al III-lea si inceputul secolului al IV-lea. A fost episcop al Bisericii din cetatea Ancira Galatei. El ii adapostea pe crestinii prigoniti. Teodot ii ajuta in taina cu toate cele necesare pe crestinii care scapasera de persecutii. Aduna trupurile crestinilor omorati si le ingropa.
CALENDAR ORTODOX 7 IUNIE. In acea vreme, sapte fecioare au fost torturate pentru credinta lor in Hristos, iar in cele din urma inecate intr-un lac. Una dintre ele, Sfanta Tecusa, i-a aparut in vis lui Teodot si i-a cerut sa scoata trupurile lor din lac si sa le ingroape. In urma acestui vis, Teodot a iesit impreuna cu un credincios sa implineasca dorinta mucenitei. Condusi de un inger al Domnului, el a reusit sa afle trupurile fecioarelor si sa le ingroape. Dar acest insotitor l-a tradat pe Teodot judecatorului. Dupa ce a fost supus la mai multe chinuri, a primit mucenicia prin taierea capului.
Moșii de vară 2025. Tradiții și obiceiuri în Sâmbăta Morților
CALENDAR ORTODOX 7 IUNIE. Troparul Sfantului Teodot, episcopul Ancirei
CALENDAR ORTODOX 7 IUNIE. Indreptator credintei si chip blandetilor, invatator infranarii te-a aratat pe tine turmei tale adevarul lucrurilor. Pentru aceasta ai castigat cu smerenia cele inalte, cu saracia cele bogate. Parinte ierarhe Teodot, roaga pe Hristos Dumnezeu ca sa mantuiasca sufletele noastre.
CALENDAR ORTODOX 7 IUNIE. Tot sâmbătă, facem pomenirea:
– Sfintei Mucenite Zenaida, facatoarea de minuni;
– Sfintelor femei Esia si Sosana;
– Sfantului Mucenic Licarion;
– Sfintilor Mucenici Tarasie si Ioan;
– Sfantului Cuvios Stefan;
– Sfantului Cuvios Antim;
– Sfintei Sebastiana;
– Sfintei Mucenite Potamiani;
– Sfantului Cuvios Daniel de la Sketis (Egipt).
În fiecare an, în ajunul Rusaliilor, creștinii sărbătoresc Moşii de vară. O sărbătoare cu o însemnătate aparte, deoarece în această zi sunt amintiți cei dragi care au plecat dintre noi.
Două dintre sâmbetele din calendarul ortodox sunt dedicate în mod special pomenirii morților, și anume: Sâmbăta de dinaintea lăsatului de sec de carne, pentru Postul Paștelui, și Sâmbăta de dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt, sau Sâmbăta Rusaliilor.
Moșii de vară nu este o sărbătoare cu dată fixă, deoarece ziua diferă în funcție de sărbătoarea Rusaliilor. Întotdeauna Sâmbăta Morților este înainte de Rusalii. Moșii de vară 2025 pică, astfel, în data de 7 iunie.
Pe parcursul anului, în tradiția ortodoxă românească există mai multe zile de pomenire a morților, dintre care cele mai importante sunt:
Ce simbolizează Sâmbăta Morților sau Moșii de vară
Termenul „moși” provine din tradiții arhaice românești care venerau strămoșii. În tradiția creștină, Moșii de vară sunt o zi de pomenire a tuturor celor adormiți, o ocazie de a ne ruga pentru sufletele lor și de a oferi milostenie în numele lor. Sărbătoarea are rolul de a întări legătura dintre cei vii și cei plecați în lumea de dincolo, arătând iubirea și respectul față de ei.
Această sâmbătă este aleasă pentru pomenire deoarece, în tradiția ortodoxă, sâmbăta este considerată ziua morților, în amintirea faptului că Iisus Hristos a fost în mormânt în ziua de sâmbătă, între răstignire și Înviere.
Așadar, Moșii de vară reprezintă o tradiție a Bisericii Ortodoxe și se face cu scopul de a-i pomeni pe cei trecuți la cele veșnice. Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului.
La aceste slujbe, credincioșii aduc colivă, colaci, vin și alte alimente pentru a fi binecuvântate și împărțite în memoria celor răposați.
Ce se împarte de Moșii de vară
Moșii de vară exprimă credința că cei adormiți nu sunt uitați, ci fac parte din aceeași familie spirituală cu cei vii. Rugăciunile și pomenile sunt modalități prin care cei în viață se îngrijesc de sufletele celor trecuți dincolo.
Conform tradiției, credincioșii pregătesc pachete cu mâncare și obiecte, care sunt oferite de pomană, în special persoanelor nevoiașe sau străinilor. Este recomandat ca aceste daruri să fie oferite în vase noi, precum străchini, căni sau castroane, adesea din lut sau porțelan, împodobite cu flori și umplute cu mâncare și băutură.
Se spune că pomana trebuie să fie caldă, astfel încât aroma bucatelor să aline sufletul celor răposați și să le ostoiască dorul de casă, pentru a intra împăcați în Împărăția Domnului.
Se obișnuiește să se împartă: colivă (făcută din grâu fiert, îndulcită și aromată, simbol al vieții veșnice), colaci și cozonaci, sărmăluțe în foi de viță, orez cu lapte sau păsat, fructe de sezon – în special cireșe, vin roșu sau suc puse în căni noi, dar și mâncare caldă, toate așezate în vase noi.
De multe ori, la biserică se aduc pachete deja pregătite, care sunt sfințite și apoi împărțite. După slujbă, oamenii merg la cimitir, unde curăță mormintele, aprind lumânări și lasă flori.
Tradiții de Moșii de vară
Bisericile ortodoxe din România săvârșesc în această zi slujbe speciale de pomenire a morților, care includ Sfânta Liturghie și Parastasul (slujba de pomenire).
Se obișnuiește să se citească pomelnice cu numele celor adormiți, iar preoții rostesc rugăciuni speciale pentru iertarea păcatelor acestora. În unele zone ale țării, oamenii merg la cimitir pentru a aprinde lumânări și a tămâia mormintele rudelor lor. Acest gest simbolizează lumina credinței și speranța că sufletele celor adormiți sunt călăuzite spre Împărăția Cerurilor.
Crengi de tei și frunze de nuc
Tot în această zi, se duc la biserică crengi de tei și frunze de nuc pe care preoții pe sfințesc și credincioșii le pun la icoanele din casă sau la streașina casei, pentru a fi feriți de spiritele rele.
Nu se spală de Sâmbăta Morților
Din respect pentru sufletele celor adormiți, de Sâmbăta Morților, femeile nu dau cu mătura să nu ridice praful în ochii răposaților, nu spală și nu aruncă gunoiul.
De asemenea, se spune că în Sâmbăta Morților, gospodinele nu trebuie să se facă vreo activitate care ar putea „să murdărească”, cum e spălatul rufelor, pentru că apa murdară de la rufe va ajunge în mâncarea oferită de pomană pentru sufletul celor adormiți.
Tradiția mai spune că cei care țin cont de moșii de vară vor fi sănătoși tot anul. Gospodarii trebuie să dea de pomană mâncare proaspătă și veselă nouă, nefolosită, pentru a avea spor în casă și a fi feriți de rele. Ei trebuie să dea de pomană ceapă verde și usturoi, asta pentru ca în grădină să rodească tot ce au semănat
„Dumnezeul meu, cred întru Tine şi mă rog Ţie, întărește-mi credinţa! Te iubesc, dar sporeşte-mi dragostea. Mă pocăiesc, dar fă-mi căinţa să prisosească!
Te slăvesc ca pe întâiul meu Început! Te doresc ca pe cea mai înaltă dorinţă a mea! Îţi mulţumesc, ca Binefăcătorului meu celui veşnic! Te chem ca pe puternicul meu Apărător. Dumnezeul meu, binevoieşte şi povăţuieşte-mă cu înțelepciunea Ta, călăuzeşte-mă cu dreptatea Ta, mângâie-mă cu milostivirea Ta, apără-mă cu puterea Ta. Îţi închin, o, Dumnezeule, gândurile, faptele, suferințele mele, ca în viitor să mă gândesc la Tine, să grăiesc de Tine, să lucrez după voia Ta, să sufăr pentru Tine.
Doamne, eu voiesc ceea ce voieşti Tu, pentru că Tu voieşti să mă supun voii Tale şi făgăduiesc să fac tot ceea ce voieşti Tu. Te rog, cu umilinţă, luminează-mi mintea, oțelește-mi voia, curăţeşte-mi trupul şi sfinţeşte-mi sufletul! Dumnezeule Preabun, ajută-mă să mă curăţesc de greşelile trecute, să biruiesc ispitele viitoare şi să lucrez cuvenitele virtuţi. Umple inima mea de dragoste pentru bunătatea Ta, de ură pentru greşelile mele, de râvnă pentru binele aproapelui şi de defăimare pentru deșertăciunile lumii. Fă-mă să fiu supus mai-marilor mei şi cu dragoste către cei mai mici, credincios prietenilor şi iertător vrăjmaşilor mei.
Vino, Atotputernice, întru ajutorul meu, ca să biruiesc cele şapte păcate de căpetenie, care sunt pricina tuturor păcatelor. Să biruiesc adică: mândria, prin smerenie creştinească; iubirea de argint, prin milostenie; invidia, prin dragoste şi bucurie pentru binele aproapelui lui; desfrânarea, prin înfrânare şi curăţie; lăcomia, prin cumpătare; mânia, prin răbdare; lenea, prin bărbăție creştinească. Asemenea să biruiesc şi toate celelalte păcate şi patimi ce izvorăsc din acestea.
Şi-mi dă virtuţile creştineşti: credinţa, nădejdea şi dragostea. Dumnezeul meu, fă-mă înţelept întru lucrările mele, curajos în primejdii, răbdător în nenorociri şi smerit în propăşire. Nu mă lăsa să uit vreodată a fi cu luare aminte la rugăciuni şi în biserică, cumpătat la masă, repede la împlinirea datoriilor şi statornic în hotărâri.
Doamne, insuflă-mi grija să am totdeauna conştiinţă dreaptă, înfăţişare cuviincioasă, vorbire folositoare şi purtare în bună rânduială. Dă-mi harul Tău, ca să mă deprind a-mi stăpâni totdeauna patimile, a mă învrednici de darurile Tale, a păzi legea Ta şi a dobândi mântuirea.
Dumnezeul meu, fă să cunosc cât de mici sunt bunătăţile pământeşti şi cât de mari sunt cele cereşti, cât de scurt este timpul acestei vieţi şi cât de nemărginită este veşnicia. Ajută-mi să fiu întotdeauna gata de moarte şi să mă cutremur de judecata Ta, să scap de chinurile cele veşnice şi să dobândesc raiul prin Iisus Hristos, Domnul nostru. Amin.”