Sfaturi pentru examenul de Bacalaureat la istorie. Profesoara Iuliana Căplescu: „Lecturați cu atenție sursele istorice puse la dispoziție”

Elevii clasei a XII-a susțin marți, 11 iunie, proba obligatorie a profilului la Bacalaureat. Cei de la uman susțin examenul la istorie, iar cei de la real, la matematică. Profesoara de istorie Iuliana Căplescu i-a sfătuit pe candidați să folosească  „tehnica de rezolvare a subiectelor învățată la clasă alături de profesori” și să utilizeze „formulele necesare” prezentărilor și argumentelor pe care le au de susținut.

Citește și: Barem de corectare BAC 2025. Rezolvare subiecte la Limba și literatura română

„Monitorizați corespunzător timpul acordat (de preferat, pentru primele două subiecte ar fi suficient o oră și jumătate, ultimul subiect fiind tratat în restul de o oră și jumătate), lecturați cu atenție sursele istorice puse la dispoziție pentru primele două subiecte, citiți cu atenție cerințele și identificați corect răspunsurile, lucrați pe ciornă rezolvarea cerințelor care necesită conținuturi învățate, transcrieți pe foaia de examen toate rezolvările corecte, nu scrieți aspecte care nu se cer în mod clar și pe care le puteți greși (exemplu – notarea unui an anume pentru o anumită perioadă istorică), folosiți tehnica de rezolvare a subiectelor învățată la clasă alături de profesorii voștri, utilizați formule necesare unei anumite prezentări (conectori, punct de vedere pe baza sursei, opinie etc.)”, a spus aceasta.

În același timp, profesoara de istorie a vorbit despre importanța gestionării corecte a timpului, în funcție de subiecte. Aceasta le recomandă tinerilor să fie atenți și să acorde ultimului subiect aproximativ o oră și jumătate.

Alte articole

Facultățile la care poți fi admis și fără Bacalaureat. Pașii care trebuie urmați pentru a fi acceptat

Ce opțiuni au tinerii care nu dau Bacalaureatul pe piața muncii

„Subiectul I pornește de la lecturarea a două surse istorice la prima vedere din anumite conținuturi care au legătură logică și cronologică între ele. Pe baza acestor surse sunt editate cinci cerințe. Pentru a le rezolva nu este altceva nevoie decât de o lecturare atentă a surselor puse la dispoziție și de competențe bazate pe noțiuni istorice studiate în anii de liceu. Pot fi cerințe care să solicite identificarea unui anumit spațiu istoric (zonă în care s-a desfășurat, la un moment dat, un fapt istoric – regiune, localitate, țară/stat, continent etc.) sau să se menționeze anumite personalități, caracteristici, instituții, formațiuni politice (partide politice) etc. Cerința a cincea necesită selectarea a două informații aflate într-o relație cauză-efect – asta însemnând că trebuie să fie transcrise două informații din sursa cerută care să evidențieze o anumită relație de cauzalitate. Principalul ajutor în identificarea corectă este dat de conectorii regăsiți în sursă – de cauză (deoarece, pentru că, întrucât, fiindcă, căci, din cauză etc.) sau de efect – (prin urmare, drept consecință, atunci, astfel, așadar, de aceea, deci etc.)

Subiectul I mai necesită rezolvarea a două cerințe care au legătură cu conținuturile pe baza cărora au fost redate și sursele la prima vedere dar care nu mai au răspunsuri în acestea. Una dintre aceste cerințe pornește de la verbul „a prezenta” și necesită rezolvarea în doi „pași” – prima dată precizăm ceea ce ni se cere (două acțiuni diplomatice, două acțiuni militare, două caracteristici ale statului român modern, două practici politice democratice, două fapte istorice specifice perioadei postbelice din România etc.), apoi detaliem cu cel puțin două informații fiecare aspect precizat, într-o scurtă expunere. Ultima cerință a Subiectului I ne solicită menționarea unui anumit aspect din conținuturile învățate (o caracteristică a unui regim politic totalitar, o constantă a relațiilor internaționale din Evul Mediu, desfășurate de români, o asemănare între două practici politice din secolul al XX-lea etc.). Rezolvarea acestei cerințe necesită un răspuns sub forma unui enunț.

Subiectul al II-lea pornește de la lecturarea unei singure surse istorice la prima vedere din alte conținuturi decât cele de la primul subiect și are cinci cerințe pe baza acesteia. Se pot solicita răspunsuri referitoare la timpul în care au avut loc evenimentele descrise în sursă (de obicei, sunt menționați anii și trebuie să fie transformați în secol). De asemenea, sunt cerințe prin care trebuie selectate informații despre anumite aspecte regăsite în sursa dată – de preferat, atunci când vi se solicită două informații, fiecare dintre acestea să fie încadrate în ghilimele (sub forma citatului), în mod separat. A cincea cerință a Subiectului al II-lea necesită formularea unui punct de vedere cu privire la o anumită problemă întâlnită în sursa dată și susținerea acestuia cu două informații selectate din text. Pentru a rezolva această cerință este necesar a se menționa ideea cerută folosindu-vă de propriile voastre cuvinte (ce ați înțeles despre problema respectivă, ce a vrut autorul sursei să evidențieze) și apoi, să transcrieți din sursă două informații prin care să susțineți respectivul punct de vedere. Ultima cerința a Subiectului al II-lea propune argumentarea unei afirmații istorice date printr-un fapt istoric relevant, punctându-se prezentarea acestuia și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia. Rezolvarea presupune argumentarea afirmaţiei date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.).

Subiectul al III-lea se prezintă sub forma unui eseu structurat din alte conținuturi prevăzute în programa școlară de examen față de cele de la primele două subiecte. Rezolvarea corectă a eseului trebuie să cuprindă trei părți: introducere, cuprins (include rezolvarea planului de idei, numite și repere) și concluzii (Atenție! – concluzia eseului se rezolvă separat de cerința „formulați un punct de vedere referitor la…și susținerea acestuia printr-un argument istoric”, care apare la sfârșitul eseului; trebuie înțelese ca două cerințe distincte, fiind evaluate separat). De asemenea, este de preferat să urmăriți și să rezolvați eseul conform elementelor cerute în Nota! de la final – utilizarea limbajului istoric adecvat (folosirea termenilor corecți de exprimare în context), evidențierea relației cauză-efect (prezentarea unui fapt/eveniment istoric necesită determinarea unei cauze, a contextului, a premiselor pentru care are loc acea acțiune; de asemenea, trebuie scoase în evidență și rezultatele sau consecințele faptului/evenimentului istoric prezentat; se recomandă folosirea cuvintelor care semnalează cauza, cum ar fi: motivul, pentru că, deoarece, a adus, a produs, întrucât etc., dar și a celor care semnalează efectul: a condus la, prin urmare, în consecință, ca rezultat al, astfel etc.), elaborarea argumentului istoric (necesar rezolvării cerinței „formulați un punct de vedere referitor la…și susținerea acestuia printr-un argument istoric”; de aceea trebuie urmați doi pași: primul – să fie formulat un punct de vedere; al doilea – să fie susținut acest punct de vedere printr-un argument istoric care implică prezentarea unui fapt istoric relevant; în cadrul prezentării este necesar să fie utilizați conectorii care exprimă cauzalitatea – deoarece, pentru că etc. și concluzia – astfel, așadar etc.), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice (reprezintă prezentarea faptelor istorice în ordinea desfășurării acestora), încadrarea eseului în limita de spațiu precizată (limita de spațiu precizată este de aproximativ 2 pagini).”, a mai spus aceasta, potrivit Edupedu.

Citește și: SUBIECTE BAC 2025 la Limba română. Ce le-a picat elevilor de clasa a XII-a la examenul de Bacalaureat – uman și real