Rezolvare subiecte Bacalaureat 2025 Limba și literatura română: „Un elev care s-a pregătit va face față cu brio”

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2025 Limba și literatura română. Profesoara Adelina Beldugan a venit cu sugestii de rezolvare a subiectelor primite la prima probă scrisă obligatorie.

Potrivit profesoarei, cel de-al treilea subiect i-a scos din zona de confort pe elevi, iar pe unii dintre ei i-a surprins. Asta, deoarece în ultimii ani, cerințele arătau puțin diferit.

„Sunt de părere că subiectul al treilea i-a scos puțin din zona de confort pe mulți elevi. De regulă, conform subiectelor din anii trecuți, cei de la profilul real primeau un eseu în care să prezinte particularitățile de construcție a unui text narativ/ dramatic, iar cei de la filologie pe cele ale unui personaj”, a spus profesoara de limba și literatura română Adelina Beldugan pentru Edupedu.

Citește și: SUBIECTE BAC 2025 LA Matematică. Sfaturile profesorului Marius Perianu. Ce să facă elevii în ziua examenului ca să obțină notă mare

Alte articole

Când se încheie sezonul la mare în 2025. Stațiunile din România în care poți merge în extrasezon

Câte radare are, de fapt, Poliția Rutieră în 2025. Detaliile mai puțin cunoscute

„Acum iată că s-au schimbat puțin lucrurile, absolut justificat și în conformitate cu programa de Bacalaureat, dar orice schimbare produce inițial panică. (…) Personajele literare cârciumarul Ghiță din „Moara cu noroc” de Ioan Slavici sau Harap-Alb, din „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă, ca să mă raportez la cele mai cunoscute de către elevi, reflectă foarte bine viziunea despre lume și viață a celor doi autori”, a mai adăugat aceasta.

„Un elev care s-a pregătit va face față cu brio acestei mici schimbări”, a mai transmis profesoara.

Rezolvarea completă a subiectelor Bacalaureat 2025 Limba și literatura română

Subiectul I 

1.⁠ ⁠”Sensul din text al cuvântului „prielnic” este oportun/ propice/ adecvat/ favorabil, iar al secvenței „pe timpuri” este pe vremuri/cândva/odinioară etc.

2.⁠ ⁠O caracteristică a profesorilor la al căror curs de inaugurare sălile erau pline o constituie: talentul oratoric al profesorilor/ calitatea științifică a informațiilor oferite de aceștia.

3.⁠ ⁠Momentul zilei în care are loc cursul de inaugurare susținut de Vasile Pârvan este seara, la apus, așa cum reiese din secvența: Soarele de toamnă, în crepuscul, străbătea palid și delicat pe ferestrele largi ale sălii de curs, prefirându-și ultimele raze […].

4.⁠ ⁠Vasile Pârvan face referire la originea numelui său pentru a-i familiariza cu acest aspect pe cei care îl vedeau pentru prima dată. El a considerat necesar ca și studenții noi să cunoască legătura dintre înfățișarea sa modestă și originea numelui Pârvan.

5.⁠ ⁠Atmosfera din sala „Odobescu” de dinaintea începerii cursului era una entuziastă, stăpânită de rumoare, studenții dar și simpli pasionați de cunoștințele de arheologie ale profesorul Vasile Pârvan, așteptau cu nerăbdare venirea acestuia.

La textul argumentativ, Subiectul I B, cerința este foarte bine aleasă, are o temă de actualitate și anume dacă înfățișarea unei persoane poate influența sau nu succesul acesteia. Fragmentul selectat arată clar că aspectul fizic nu împiedică nicicum calea spre succes, exemplu concludent fiind Vasile Pârvan care era foarte admirat de studenții săi.

Subiectul al II-lea a propus prezentarea rolului notațiilor autorului, un subiect preferat de elevi. Didascaliile din textul fragmentar Domnișoara Nastasia, de G. M. Zamfirescu, sunt generoase, fiind astfel destul de ușor de reperat necesitatea acestora. De exemplu, decorul este bine conturat, la fel și caracterizarea personajului Vulpașin și relația lui cu Nastasia. Indicii comportamentali sau gestuali se remarcă și ei, la fel și elementele de structură sau informații despre cadrul spațio-temporal.

Sunt de părere că subiectul al III-lea i-a scos puțin din zona de confort pe mulți elevi. De regulă, conform subiectelor din anii trecuți, cei de la profilul real primeau un eseu în care să prezinte particularitățile de construcție a unui text narativ/ dramatic, iar cei de la filologie pe cele ale unui personaj. Acum iată că s-au schimbat puțin lucrurile, absolut justificat și în conformitate cu programa de Bacalaureat, dar orice schimbare produce inițial panică. Totuși, discutând despre cei doi autori propuși, Ion Creangă și Ioan Slavici, doi dintre clasicii literaturii noastre, operele luate în discuție sunt creații literare fundamentale ale literaturii române și, după cum am observat, sunt pe placul elevilor. Personajele literare cârciumarul Ghiță din „Moara cu noroc” de Ioan Slavici sau Harap-Alb, din „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă, ca să mă raportez la cele mai cunoscute de către elevi, reflectă foarte bine viziunea despre lume și viață a celor doi autori și un elev care s-a pregătit va face față cu brio acestei mici schimbări”.

Citește și: Sfaturi pentru examenul de Bacalaureat la istorie. Profesoara Iuliana Căplescu: „Lecturați cu atenție sursele istorice puse la dispoziție”