Bareme Istorie Bacalaureat 2025. Profesoara Iuliana Căplescu: La subiectele I și II au fost folosite surse istorice inteligibile. Se pot lua multe note între 8.50 – 10

Bareme Istorie Bacalaureat 2025. Profesoara Iuliana Căplescu de la Colegiul Național „Matei Basarab” (CNMB) din București a oferit sugestii de rezolvare a subiectului primit la a doua probă scrisă obligatorie, proba la istorie.

„Pentru subiectele I și II au fost folosite surse istorice inteligibile, fără un limbaj care să ridice semne de întrebare asupra noțiunilor folosite. Cerințele au fost redactate clar, conform atingerii competențelor specifice, iar perioadele cronologice sunt unele foarte cunoscute”, apreciază profesoara Iuliana Căplescu pentru Edupedu.ro.

„Subiectul al III-lea necesita redactarea unui eseu structurat ale cărui repere vizau evoluția statului român din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. Aceste repere erau la îndemâna candidaților noștri pentru a fi rezolvate, fiind vorba de fapte istorice foarte cunoscute, atât din politica internă, cât și din relațiile internaționale desfășurate de români în cadrul evoluției de la stat modern la stat unitar”, a continuat Iuliana Căplescu.

Citește și: Barem matematică BAC 2025. Rezolvare subiecte Bacalaureat 11 iunie

Alte articole

BACALAUREAT 2025. Subiecte la Geografie, Biologie, Fizică, Chimie, Informatică, Economie, Logică, Psihologie, Sociologie și Filosofie

SUBIECTE MATEMATICĂ BAC 2025. Ce a picat la matematică

„Dificultatea a fost una ușoară spre mediu, se pot lua multe note din intervalul 8,50-10”, a mai spus profesoara.

„EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT – iunie 2025

ISTORIE (Varianta 1)

VARIANTĂ DE REZOLVARE (NU exhaustivă)

SUBIECTUL I

Stalin/Andrei Jdanov;
„O viguroasă mișcare de eliberare s-a afirmat chiar în Partidul Comunist Cehoslovac (Primăvara de la Praga)”;
România și Albania;
Sursa B;
CAUZĂ: „deoarece armatele sale ocupau deja zonele respective”
EFECT: „Stalin fusese în stare să impună frontierele Europei de Est fără să-și asume un risc ieșit din comun”;

6. Două fapte istorice desfășurate în statul român, în perioada 1948-1960 sunt adoptarea legii naționalizării (iunie 1948) și inițierea procesului de colectivizare (martie 1949).

Legea naționalizării a fost adoptată în iunie 1948 și, conform acesteia, au fost trecute în proprietatea statului, prin confiscare și fără despăgubire, întreprinderile industriale şi miniere, băncile, societăţile de asigurări, mijloacele de transport, dar şi alte afaceri mai mici, ca restaurantele, magazinele, cinematografele, cabinetele medicale, şcolile private etc. A fost astfel distrusă proprietatea privată şi constituită proprietatea comunistă, a întregului popor, circa 9 000 de obiective economice au fost expropriate fără despăgubire.

Implementarea procesului de colectivizare a agriculturii s-a decis în cadrul Plenarei Partidului Muncitoresc Român din 3-5 martie 1949. Prin acest proces se urmărea trecerea proprietăţii private ţărăneşti (terenuri arabile, instrumentar agricol, animale) în proprietatea statului. Se va încheia în anul 1962 când se anunţă că 96% din suprafața agricolă a țării a trecut în proprietatea statului, micile proprietăţi ţărăneşti confiscate de către statul comunist fiind incluse în fermele colective de stat. Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin deposedarea forţată a ţăranilor de pământ, însoţită de terorizarea celor ce se împotriveau, prin confiscarea averilor, prin arestări şi deportări.

7. Caracterul democratic reprezintă o asemănare între două practici politice utilizate în plan intern, la sfârșitul secolului al XX-lea, începând cu anul 1990. (Exemple: desfășurarea alegerilor libere – mai 1990, respectiv adoptarea Constituției din anul 1991: ambele vizează caracterul democratic)

SUBIECTUL al II-lea

Petru Rareș/Ștefan Lăcustă;
Secolul al XVI-lea;
lupta de la Feldioara; „oștile moldovene […] înving armatele lui Ferdinand de Habsburg, asigurând succesul adepților lui Zápolya. […] ”;
Prima informație: „a întărit domnia”;
A doua informație: „a limitat imunitățile marii boierimi”;

5. Potrivit sursei date, relațiile dintre Moldova și Imperiul Otoman au fost conflictuale. Astfel, două informații care susțin acest punct de vedere sunt: „O armată de 150.000-200.000 de oameni, condusă de sultanul însuși, s-a îndreptat în vara anului 1538 spre Moldova” și „În timpul acestei expediții, otomanii au răpit Moldovei cetatea Tighina, cu teritoriul din jur, transformând-o în raia cu numele de Bender.”

6. La începutul secolului al XVIII-lea au avut loc acțiuni care vizează instituția domniei din Moldova.

Astfel, în contextul alianțelor antiotomane ale domnitorilor moldavi cu statele creștine, Imperiul Otoman decide înlocuirea domnilor autohtoni cu domni străini, fanarioți. În anul 1711, domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir a încheiat un tratat de alianță cu țarul Rusiei, Petru I cel Mare ce viza o acțiune comună antiotomană. Aceasta are loc în același an, la Stănilești unde, armatele moldo-ruse sunt învinse și domnitorul român renunță la tronul Moldovei. Drept urmare, Poarta otomană decide înlocuirea sa cu un domnitor din afara granițelor țării, Nicolae Mavrocordat, grec din cartierul Fanar al Constantinopolului de unde vor proveni majoritatea domnitorilor în veacul al XVIII-lea. Principalele caracteristici ale domniilor fanariote fiind impunerea domnitorilor străini, monopolul comercial otoman, fiscalitatea excesivă, desfiinţarea armatei naţionale, cumpărarea domniilor, instabilitate politică etc.

În concluzie, la începutul secolului al XVIII-lea au avut loc acțiuni care vizează instituția domniei din Moldova.

SUBIECTUL al III-lea

Eseu referitor la constituirea și evoluția statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea –

Reper 1 – prezentarea unei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1859:

Dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, atât în Moldova, cât și în Țara Românească – 1859; (ATENȚIE! aici trebuie evidențiată relația cauză-efect în prezentarea faptului istoric ales prin folosirea a cel puțin două informații și a conectorilor care exprimă cauzalitatea, respectiv efectul)
Reper 2 – precizarea unei măsuri adoptate în statul român, în perioada 1861-1866 și menționarea a două aspecte cu privire la această măsură:

1866 – adoptarea Constituției din anul 1866;
Este prima lege fundamentală a statului român; impune ca formă de guvernare monarhia constituțională ereditară; are drept model de redactare Constituția Belgiei din anul 1831, una dintre cele mai liberale ale Europei; se caracterizează prin principiile democratice incluse (separarea puterilor în stat, suveranitatea poporului, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești etc.)
Reper 3 – menționarea a două fapte istorice la care participă România în cadrul relațiilor internaționale din perioada 1875-1885:

Participarea la războiul de independență – 1877-1878;
Aderarea la alianța Puterilor Centrale – 1883;
Reper 4 – formularea unui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1916-1918 și susținerea acestuia printr-un argument istoric:

În perioada 1916-1918, politica externă a României este una activă ca urmare a participării la desfășurarea Primului Război Mondial, urmărind recuperarea provinciilor românești de sub ocupație străină. (ATENȚIE! aici trebuie evidențiată relația cauză-efect în prezentarea argumentului istoric ales prin folosirea a cel puțin două informații și a conectorilor care exprimă cauzalitatea, respectiv efectul)”