Climatologul Roxana Bojariu a explicat că fenomenele extreme de acest tip sunt tot mai frecvente din cauza încălzirii globale și a lipsei de adaptare a orașelor.
„Ne putem aștepta la fenomene extreme. Statistic, valurile de căldură devin din ce în ce mai frecvente, mai intense, mai de durată. Și lucrul acesta este posibil pe fondul încălzirii globale. E o relație directă. Așa că ne putem aștepta la valuri de căldură. Zilele acestea deja avem un astfel de val, au apărut primele coduri de caniculă și vor mai fi și altele vara aceasta. Aceste valuri de căldură sunt întrerupte de obicei de perioade cu instabilități foarte puternice. Cu cât este valul de căldură mai puternic, cu atât și instabilitățile – cu episoade cu ploi foarte abundente, care cad în timp scurt, cu manifestări severe. Acestea pot avea episoade cu grindină sau chiar tornade, pentru că e anotimpul convectiv în care aceste furtuni de vară se declanșează pe fondul unei activități convective mai puternice.
Vorbim de o estimare prognostică pe care noi o adaptăm pentru România. Datele sunt de la Centrul European de Prognoză pe Medie Durată, la care și România este membru. Cei de la Centrul European fac astfel de estimări prognostice pe termen lung, cu modele globale cuplate – ocean, atmosferă, cu toate componentele sistemului climatic – cu foarte multe date complexe”, a declarat Roxana Bojariu la Europa Libera
Estimarea prognostică, sezonieră sau pe termen lung, are particularitatea că nu este atât de precisă ca prognoza de pe o zi pe alta. Cea din urmă are un grad de probabilitate de peste 80-90%, în timp ce pentru prognoza pe vară, de exemplu, probabilitatea de realizare pentru zona țării noastre este între 60 și 70%.
„Vom avea o vară, în medie, mai caldă decât intervalul de referință 1993-2016, un interval de referință relativ recent. Științific vorbind, nu poate nimeni să precizeze de pe acum când vor fi valurile de căldură extremă, pentru că nu există o metodologie pentru a avea o prognoză destul de robustă, cu un grad destul de mare pe credibilitate.
Media asta mai mare la temperatură decât intervalul de referință 1993-2016 ne spune clar că vom avea valuri de căldură, ceea ce nu ne miră din punct de vedere climatic, dar și episoade cu instabilități foarte puternice”, mai spune Roxana Bojariu.
„10% din furtunile foarte puternice pot să se termine cu episoade de grindină sau, mai rar, cu tornade. Sunt extremele extremelor, ca să zic așa. Să știți că tornade au fost înregistrate încă de acum câteva sute de ani de cronicari. Firește, nu le spuneau așa, dar descrierea lor arăta clar că avem de-a face cu tornade. Tornadele nu sunt ceva nou pentru zona țării noastre. Totuși, în condițiile schimbării climei, există rațiuni teoretice care ne sugerează că ingredientele care duc la formarea tornadelor sunt favorizate.
Adică avem o atmosferă în care contrastul termic (pentru că avem temperaturi mai mari) devine mult mai mare; cantitatea de vapori de apă este mai mare, într-o atmosferă mai caldă. Toate aceste ingrediente pot produce astfel de episoade mai frecvent.
Nu există însă o legătură clară cu încălzirea globală, se studiază încă. De ce? Pentru că tornadele sunt fenomene foarte localizate. Or, fiind atât de localizate, sistemul de observație pentru ele este încă destul de puțin dezvoltat.
Deci tornade au fost, nu sunt ceva nou, numai că, într-adevăr, în condițiile schimbării climei, am putea avea o creștere a frecvenței lor. Nu doar în România, ci în general”, a mai spus climatologul.
Se strică vremea! Temperaturi de iarnă în mijlocul verii, noua prognoză Accuweather
„Estimarea prognostică pentru precipitații a Centrului de Medie Durată arată precipitații mai reduse de vară – subliniez însă că este vorba de o sumă a precipitațiilor de vară, comparată cu media sumelor din intervalul de referință 1993-2016. Asta înseamnă că putem avea episoade în care să cadă cantități foarte mari de precipitații, dar într-un timp foarte limitat. Per total, însă, din păcate, semnalul pentru zona României este de precipitații mai reduse față pe intervalul de reverința 1993-2016. Trebuie să spunem că prognoza precipitațiilor, mai ales la o anticipație atât de mare, este mai dificilă decât pentru temperatură. Precipitațiile sunt un element climatic mult mai localizat, depinde foarte mult de factori locali.
Când vorbim de climă, vorbim în termeni statistici și nicio vară nu seamănă cu alta. Pe de altă parte, semnalul încălzirii globale nu este unul uniform în spațiu și timp, pentru că există și o componentă de variabilitate naturală peste care se suprapune acest semnal al încălzirii globale. Noi simțim, practic, un semnal compus din această variabilitate naturală și semnalul încălzirii globale. Asta înseamnă fluctuații în jurul unei tendințe. Dar nu înseamnă că avem de fiecare dată o vară mai caldă decât precedenta peste tot, în toate zonele, ci înseamnă că, statistic vorbind, verile din ce în ce mai călduroase sunt din ce în ce mai frecvente.
Lucrul acesta, într-adevăr, se vede și în arhivele noastre climatice. Avem tendințe de creștere a temperaturii medii în toate anotimpurile, dar creșterea este mult mai accentuată vara. Pe locul doi la creșterea temperaturii din punct de vedere al magnitudinii, vine iarna.
Anotimpurile de tranziție sunt caracterizate de o variabilitate naturală mai mare, peste care semnalul acesta de creștere a temperaturii vine un pic estompat.
Chiar dacă există, totuși, tendințele nu sunt atât de pronunțate ca în anotimpurile de vară și de iarnă. Așa că putem spune că trăim deja schimbarea climei, evident nuanțată de sezon, nuanțată de regiunea unde acționează diverși factori locali.
Așadar, toate anotimpurile au tendința asta de a fi mai calde decât în deceniile precedente”, mai spune Roxana Bojariu.
„Cred că în cazul Uniunii Europene vorbim totuși de menținerea problemei schimbărilor climatice sus pe agendă. Poate nu întâmplător, pentru că temperatura medie în Europa crește cam de două ori mai mult decât pe celelalte continente. Această creștere mult mai accentuată a temperaturii în Europa poate a contribuit și la o conștientizare mai mare a presiunii schimbării climei.
Evident, în alte zone avem fluctuații. Peste Ocean, din păcate, revenim la o perioadă în care problema schimbării climei este neglijată, ca să fiu blândă în exprimare.
În alte zone ale lumii, să știți că există o îngrijorare în această direcție, pentru că se accelerează schimbarea climei. Micile state din Pacific sau din Atlantic simt deja efectul, pentru că avem o creștere a nivelului oceanului planetar care a determinat migrări climatice.
În prezent, avem doar statutul de migrant produs de conflict, de război, însă se lucrează la introducerea migrației climatice în reglementarea internațională.
O îngrijorare în creștere există și în rândul statelor mai vulnerabile în fața încălzirii globale, cum sunt țările în curs de dezvoltare, țările mai slab dezvoltate din Africa sau din Asia. Apoi, dacă vorbim de China, care este principalul poluator în privința gazelor cu efect de seră, și acolo există politici coerente în privința acțiunii climatice, există dezvoltări pe tehnologice interesante. În India, la fel.
Așadar, există preocuparea peste tot, în general, chiar dacă sunt și interese geopolitice, interese naționale. Dar aș spune că toată lumea înțelege pericolul schimbării climei.
Aș spune că norocul nostru este că suntem în clubul Uniunii Europene. Uniunea Europeană este lider al acțiunii climatice. Vrând-nevrând, România trebuie să țină pasul. Din păcate, există însă o acțiune climatică mai degrabă reactivă decât proactivă, în sensul că România urmează deciziile de la Bruxelles.
N-aș spune că există un interes local al decidenților politici, un interes de sine stătător, care să transpună prin soluții care să vizeze atât reducerea emisiilor, cât și adaptare – fie la schimbările care fie deja s-au produs, fie la cele inevitabile din următorii ani și următoarele decenii”
Episoadele de grindină apar asociate cu furtunile foarte puternice, convective, în care avem dezvoltări noroase până la înălțimi foarte mari în atmosferă. Nu orice dezvoltare noroasă are potențialul de a produce episoade de grindină. Într-un astfel de nor cu dezvoltare pe verticală, practic, ai nuclee pe care se depune gheața, deoarece cu cât mergi mai sus în atmosferă, temperatura scade, dar mișcarea în nor este ascendentă și bobul de grindină își adaugă învelișuri de gheață până când greutatea îl duce în jos și ajunge la suprafață.
Or, tehnologia antigrindină produce mai mulți centri pe care se depune gheața din vaporii de apă din nor. Având mai mulți centri de acest fel, acele boabe de grindină au dimensiuni mai mici, iar asta înseamnă că ajung la suprafață ca ploaie, pentru că se topesc. Chiar dacă ajung ca boabe de grindină, pagubele sunt mai reduse. Conform legilor fizicii, avem de-a face cu o transformare a unui posibil episod cu grindină devastatoare, într-o cantitate sporită de ploaie sau grindină cu dimensiuni mult mai mici. Ăsta este efectul”, precizează Roxana Bojariu.
Cum va fi vremea pe Litoralul românesc
„Și pentru litoral o să avem, în medie, și subliniez – în medie – o vară mai caldă, dar va trebui să ținem cont cum e nuanța climatică dată de factori locali. Pe litoral, în general, sunt temperaturi maxime mai mici și temperaturi minime mai mari. Maximele mai mici, într-un fel, ne ușurează adaptarea la stresul termic. Dar avem această umezeală crescută în aer și avem temperaturile minime, adică cele înregistrate de obicei în a doua parte a nopții, care sunt mai mari decât în alte zone”, conchide Roxana Bojariu.