BCR: Măsurile fiscale nu mai pot fi amânate. Se subțiază răbdarea agențiilor de rating și a investitorilor

România a încheiat anul trecut cu un un deficit bugetar enorm – 9,3 la sută, cel mai mare din UE. Potrivit experților de la BCR, România trebuie să ia urgent măsuri prin care acest deficit să fie scăzut anul acesta cu măcar 2 la sută din PIB.

Orice întârziere pune la încercare atât răbdarea Comisiei Europene, cât și pe cea a agențiilor de rating și a investitorilor, astfel că riscurile României sunt uriașe dacă nu ia măsurile pentru resuscitarea bugetului.

”România se află într-un moment crucial, confruntându-se cu dezechilibre structurale de lungă durată, mascate ani de zile de o creștere ciclică puternică și de intrările de capital din străinătate. Motorul economic al țării rămâne vulnerabil la ineficiențele cheltuielilor publice, la colectarea slabă a veniturilor și la subinvestițiile cronice în infrastructură și capital uman. Recentele tulburări politice au testat rezistența instituțională, dar au creat și o fereastră pentru o reformă fiscală de mult așteptată.

România se află la o răscruce de drumuri în care o gestionare fiscală solidă nu este doar o alegere politică, ci o necesitate pentru o creștere durabilă. Având în vedere presiunile externe care cresc și dezechilibrele interne care devin tot mai vizibile, timpul măsurilor nejustificate a trecut”, se arată într-un raport semnat de economiștii de la BCR Cercetare Ciprian Dascălu, Eugen Sinca și Vlad Ioniță, notează profit.

Alte articole

Guvernul Bolojan dă înapoi și taie mai puțin din banii bugetarilor care lucrează cu fonduri europene

BNR, avertisment dur pentru România. Analiza care dă peste cap toate calculele privind deficitul bugetar

Citește și S-A DECIS! România va anunța la Bruxelles, vineri, majorarea TVA la 21 la sută! Ce ALTE TAXE vor da găuri mari în buzunarele românilor

Potrivit economiștilor de la BCR, chiar dacă la sfârșitul anului trecut s-au luat măsuri de reducere a cheltuielilor (suspendarea creșterilor de salarii și pensii de la 1 ianuarie) și de creștere a veniturilor bugetare, este nevoie de măsuri fiscale suplimentare, pentru a reduce deficitul la ținta asumată de 7 la sută din acest an.

Autorii raportului spun că o țintă de deficit mai realistă este 7,5 la sută din PIB.

”Credem că pachetul (de măsuri – n.r.) ar trebui să aducă o consolidare de cel puțin 2 puncte procentuale și ar trebui să vizeze creșterea veniturilor, precum și reducerea cheltuielilor. În prezent, sunt în curs de negociere cu privire la măsurile fiscale acceptabile care vor fi implementate, dar cel puțin pare să existe un consens politic că consolidarea fiscală este o necesitate în acest an.

Planul de consolidare fiscală pe 7 ani, convenit cu Comisia Europeană, trebuie implementat, deoarece se subțiază răbdarea atât a agențiilor de rating, cât și a investitorilor. O retrogradare a ratingului în acest an nu este în scenariul nostru de bază, dar fără o consolidare fiscală semnificativă, este un risc care nu poate fi exclus.

România se află la o răscruce de drumuri în care o gestionare fiscală solidă nu este doar o alegere politică, ci o necesitate pentru o creștere durabilă. Având în vedere presiunile externe care cresc și dezechilibrele interne care devin tot mai vizibile, timpul măsurilor nejustificate a trecut. Restabilirea credibilității, reconstruirea rezervelor și realinierea priorităților politice vor necesita hotărâre, coordonare și o viziune pe termen lung”, se mai arată în raport.

Pe de altă parte, economiștii de la BCR avertizează că nivelul dobânzilor ar putea deveni nesustenabil în următorii ani, având în vedere creșterea rapidă a datoriei publice.

”Deficitele bugetare mari din ultimii ani, coroborate cu o primă de risc ridicată din cauza riscurilor de retrogradare și a instabilității politice, au crescut semnificativ costul împrumuturilor.

„Fără o consolidare fiscală sau o depășire semnificativă a creșterii economice, raportul datorie – PIB va continua să crească rapid, inclusiv datorită plăților de dobânzi”, adaugă analiștii BCR.

Cât privește cursul valutar, care a urcat până la 5,12 lei pentru un euro după turul 1 al prezidențialelor, BCR vede intervalul 5,05 – 5,10 drept zona de confort a Băncii Naționale a României (BNR), având în vedere că o depreciere suplimentară a leului ar avea urmări în inflație.

Ar putea avea loc, în următorii ani, o depreciere suplimentară a leului, mai spun experții BCR, care sunt de părere și că moneda națională ar fi, în continuare, ușor supraevaluată.

Citește și Schimbarea făcută de BCR pentru toți clienții săi. A intrat în vigoare azi