Cu ce se mai ocupă faimosul profesor în fustiţă, care a aprins dezbateri aprinse, în urmă cu un an, pe social media. A făcut cursuri la Institutul Francez şi a publicat o carte de succes

Profesorul bucureștean și-a asumat constant o identitate vizuală și discursivă nonconformistă. În ultimele luni, Andrei Moran-Nae nu doar că și-a continuat activitatea didactică, dar a marcat și câteva realizări notabile: lansarea unei cărți la o editură prestigioasă din Marea Britanie, participarea la conferințe internaționale și continuarea studiului limbii franceze în cadrul Institutului Francez din București, acolo unde și-a susținut recent ultima lecție dintr-un curs intensiv.

Dezvăluirea sa, făcută pe Instagram în limba franceză, a fost primită cu interes de comunitatea sa online, formată din peste 1.200 de urmăritori. Îmbrăcat într-un deux-pièces alb, feminin, Dr. Moran-Nae a povestit despre parcursul său recent, subliniind dorința de a-și perfecționa limba franceză în toamnă. Profesorul, care își semnează postările ca „Andrei von Nae”, își păstrează constant stilul vestimentar feminin – alternând între fuste scurte sau lungi, accesorii sofisticate și încălțăminte cu platformă sau bocanci cu talpă groasă.

Activitatea sa academică este însă cea care conturează cel mai solid profilul său profesional. Lector la Universitatea din București, acolo unde a urmat toate treptele de formare – de la licență, la masterat și doctorat – Andrei Moran-Nae predă cursuri în domeniul studiilor narative și al jocurilor video. Printre disciplinele sale se numără „Jocurile video și identitatea culturală” și „Introducere în studiul jocurilor video ca medii narative”. De asemenea, susține seminarii de practică a limbii engleze și literatură americană.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Ce cotă are Alexandra Căpitănescu să câștige Eurovision 2026. Șansele României au crescut după semifinală, fiind favorita cu numărul 5

Angajații STB se întorc la programul de lucru de cinci zile. Aproape 10% dintre salariați urmează să fie concediați

Potrivit descrierii oficiale de pe site-ul Universității din București, cursurile sale urmăresc familiarizarea studenților cu instrumente critice pentru analiza jocurilor video, privite nu doar ca forme de divertisment, ci și ca produse culturale complexe, capabile să comunice povești, emoții și dileme morale. Printre temele abordate se regăsesc empatia față de personaje, reacțiile emoționale generate de gameplay și implicațiile sociale și politice ale conținutului narativ.

Citeşte şi: ANAF face clarificări privind darul de nuntă sau botez. Se impozitează sau nu banii primiţi de tinerii căsătoriţi

Expertiza sa este recunoscută și în afara granițelor. Potrivit Retetesivedete, cartea sa, „Immersion, Narrative, and Gender Crisis in Survival Horror Video Games”, publicată în 2022 la editura Routledge, a fost bine primită de specialiștii din domeniu. Volumul analizează modul în care jocurile horror creează imersiune narativă, discutând totodată despre reprezentările de gen și crizele identitare reflectate în aceste medii interactive. Cartea a ajuns recent și în librăriile Cărturești din România, unde s-a bucurat de vânzări consistente.

În paralel, Moran-Nae a fost implicat în mai multe proiecte de cercetare, printre care „Borderland Shakespeare” – un demers de digitalizare a operelor shakespeariene, și „Diversitatea în Jocurile Video” – un proiect finanțat prin fonduri europene. De asemenea, a participat la inițiativa „Discursul Colonial în Jocurile Video”, axată pe analiza reprezentărilor culturale și istorice problematice din industrie.

În plan personal, lectorul universitar și-a consolidat o prezență activă pe rețelele sociale, unde documentează cu regularitate plimbările prin București – din Cotroceni la cafenele, brunch-uri sau Institutul Francez – mereu atent stilizat, întotdeauna consecvent în alegerea unei identități vestimentare care îi reflectă libertatea de exprimare.

Citeşte şi: Serviciu militar obligatoriu și mai mulți bani pentru armată. Țările europene vor întărirea continentului în fața amenințărilor externe