Schimbările majore propuse de guvernul Bolojan în educaţie. Program de la 8 la 17 şi „redimensionarea” burselor

Ministerul Educației intenționează să implementeze un sistem extins de tip „școală după școală”, care ar include un program zilnic cuprins între orele 08:00 și 17:00. Propunerea face parte dintr-un pachet mai larg de reforme în domeniul educației, aflate în proces de elaborare.

Conform unui document obținut de publicația Edupedu, printre principalele modificări analizate de Ministerul Educației se numără dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală”, cu accent pe stabilirea unui cadru legal clar. Acesta ar trebui să încurajeze primăriile, dar și agenții economici, să investească în activități educative complementare. Printre obiective se află pilotarea și ulterior generalizarea programului intitulat „Școală de la 8 la 17”.

Această schimbare ar presupune ca elevii să petreacă până la 9 ore zilnic în cadrul școlii, într-un sistem care, potrivit specialiștilor în educație, ar trebui atent calibrat pentru a nu suprasolicita copiii. De asemenea, reforma vizează și corpul profesoral.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministerul Educației propune modificarea normei didactice în învățământul preuniversitar prin creșterea numărului de ore de activități didactice, cel puțin până la media înregistrată la nivel european sau în cadrul statelor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Această creștere ar urma să fie aplicată diferențiat, în funcție de ciclul de învățământ, mediul în care activează cadrele didactice și fragmentarea normei la mai multe unități școlare.

Alte articole

Sondaj INSCOP. Jumătate dintre români cred că Nicuşor Dan a acţionat pentru a diminua neînţelegerile dintre partide. Ce părere au 70% despre Ilie Bolojan

Cum arată casa Angelicăi Flutur din Bucovina. Oricine și-ar dori să se trezească cu această priveliște: „M-am născut într-un loc aparte”

În ceea ce privește învățământul universitar, norma didactică legală ar putea fi crescută de la 16 la 18 ore convenționale pe săptămână. Scopul acestei măsuri este de a permite instituțiilor de învățământ superior să se încadreze în bugetul alocat de stat.

Citeşte şi: ADMITERE MEDICINĂ 2025. Concurenţă ca în vremea comunismului la UMF Carol Davila, sute de înscrişi la scurt timp de la deschiderea pplatformei online

Totodată, autoritățile intenționează să realizeze o analiză a degrevărilor de normă didactică, acestea urmând să fie acordate, în mod obișnuit, din timpul nondidactic al normei. Se va analiza și raportul dintre numărul efectiv de ore desfășurate și numărul normat de ore corespunzător unui post didactic complet.

În același timp, se are în vedere modificarea modului de calcul al plății cu ora. Ministerul dorește ca aceasta să fie raportată la timpul total de lucru legal, adică 40 de ore pe săptămână. Măsura urmărește să elimine inechitățile salariale, în contextul în care, în prezent, o oră de muncă în regim de plată cu ora poate ajunge să fie remunerată mai generos decât una din norma de bază.

Un alt capitol important vizat de planul de guvernare este analiza sistemului național de burse. Conform documentului, bursele trebuie să reflecte corect două componente esențiale: sprijinul destinat elevilor din medii socioeconomice vulnerabile și recompensarea excelenței în educație. Bugetul destinat burselor va fi dimensionat pornind de la nivelul anului 2023, adică înaintea intrării în vigoare a noii legislații din 2023 (Legea nr. 198/2023), care ar fi introdus, potrivit Ministerului, angajamente financiare considerate nesustenabile. Deoarece bursele nu sunt supuse impozitării, acestea vor fi raportate la valoarea netă a salariului minim pe economie.

Nu în ultimul rând, autoritățile menționează că două programe importante, programul național pentru cantine școlare și cel de învățare remedială, vor fi implementate doar după ce se va înregistra o stabilizare economică și financiară a bugetului de stat.

Citeşte şi: REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2025. Se anunţă dezastru, trei elevi au fost eliminaţi, iar peste 6.500 au lipsit