Despre ce este vorba: consilierii locali și județeni ai PNL care au fost aleși la localele de anul trecut pe bază de listă, ei primesc o indemnizație lunară și am înțeles că suma pe care o primesc trebuie să devină un fel de contribuție, cotizație la finanțele PNL.
Mi se confirmă încă o dată că Ilie Bolojan nu are nicio treabă cu disponibilitatea unui om politic. Nu are talent, nu știu, mutați-l contabil, șef de gară, șef de magazin – nu le are. Pentru că, cum motivează el asta, da? Zice: „Am acumulat niște datorii anul trecut, nu putem să le spunem românilor că suntem în stare să redresăm țara dacă nu le dovedim că redresăm PNL, inclusiv din punct de vedere financiar, altfel nu mai avem nicio autoritate”.
Deci stimați telespectatori, ce spune el? Campania electorală de anul trecut a fost dezastruoasă din punct de vedere financiar pentru PNL. Nu numai pentru PNL. Mai țineți minte risipa aia cu cartea lui Ciucă, panourile, presa miluită? Și PNL a rămas cu niște găuri, a rămas cu niște mari datorii, mai ales la presă și televiziunile îl strâng pe actualul șef de testiculițe, ca să zic așa.
„Dom’le, dacă nu ne dai, ducem campanie împotriva mata”. Asta este una din explicațiile faptului că PNL nu se bucură la nivelul banilor pe care încă îi dă pentru publicitatea politică din partea presei miluite.
Bun. Prima chestiune este faptul că el, dacă era un om politic, un adevărat șef de partid, vorbea despre dezastrul care a fost. Pentru că dezastrul financiar vine nu numai dintr-o risipă, dar și din transformarea campaniei electorale la PNL și la alte partide într-o afacere de corupție. Una dintre cele mai mari afaceri de corupție din România o reprezintă campania electorală.
Mulți candidați se înscriu la prezidențiale ca să cheltuiască fondurile în mod deșănțat. În sensul că, nu știu, dau un exemplu: e nevoie de pixuri, o sută de mii, cu numele candidatului. Se face un contract, nimeni nu verifică asta. Un contract în care e trecut că un pix, nu știu, costă zece lei. El, în realitate, costă doi lei. Opt lei de la fiecare pix se împarte cu candidatul sau cu echipa electorală.
Deci prima dată trebuia să explice asta. Doi, trebuia să spună, să fie cât de cât cald, să spună: „Uite, oameni buni, noi avem o problemă, partidul este la ananghie, deci eu cred că ne putem permite să cerem aleșilor, celor din consilii locale și județene un an de zile sau doi ani, până când ne refacem, să zicem, finanțele”. El a prezentat contabilicește.
Gata. Aleșii ăștia – consilieri locali, județeni – gata, dau paralele, scot paralele. Nu strica să explice și politic, da? După asta, de ce ăștia și nu toți demnitarii? Nu în ultimul rând, această privatizare a profesiei, a calității de membru PNL, de PNL-ist – deci miroase, e o lovitură dată clasei politice.
Vă plătiți apartenența la partid, adică nu de bunăvoie, ci dacă vrei să fii pe listele PNL, plătești ceva. Deci e o privatizare a PNL și o lovitură dată partidelor politice din România.
Pastila lui Cristoiu – Domnul Piperea a reușit să strângă 74 de semănături. Strângea mai multe dacă nu avea și acea două acuzație, că Uniunea Europeană s-a amestecat în alegerile din România.
Am luat un interviu domnului Gheorghe Piperea… este făuritorul unui moment istoric pentru România și anume inițiatorul unei moțiuni de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, deci împotriva președintei Comisiei Europene. De 20 de ani așa ceva n-a mai existat în Parlamentul European. Domnia sa a strâns semnături de la grupurile suveraniste.
Urmează acum ca decizia dacă această moțiune de cenzură este dezbătută pe 4 iulie în Parlament să fie luată de birou, un birou permanent acolo, se numește Consiliul Președinților, deci potrivit domniei sale există mai multe posibilități să amâne.
Deci e ca și la noi, cum e la noi birourile reunite ale celor două camere, pot să decidă dacă pune sau nu pune o moțiune de cenzură sau o dezbatere în program, deci pot să amâne pentru la toamnă sau pot să spună că această moțiune nu își are rostul, nu știu, spunând că nu are virgulă bine pusă, deși a făcut-o bine domnul Piperea. Este un moment istoric pentru că și eu îl consider pentru că moțiunea de cenzură, adică principala acuzație este faptul că președinta Comisiei Europene refuză să dea publicității conținutul e-mail-urilor schimbate de domnia sa în pandemie cu cei de la Big Pharma.
Există o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene să le publice. Ea nu le-a publicat nici acum și, potrivit moțiunii de cenzură, este nu pentru alt motiv decât pentru acest refuz al Ursulei von der Leyen de a da publicității. Presa americană a cerut.
Normal ar fi să le dea publicității. Am înțeles că ea spune bacă s-au șters, bacă nu sunt. Și a doua acuzație este amestecul în alegerile din România, dar principala este această acuzație.
Domnul Piperea a reușit să strângă 74 de semănături. Strângea mai multe dacă nu avea și acea două acuzație, că Uniunea Europeană s-a amestecat în alegerile din România. Domnia sa a făcut multe dezvăluiri în acest interviu, merită urmărit pe Cristoiul TV, pentru că este o oră, despre situația grupurilor suveraniste.
Sunt trei mari grupuri în Parlamentul European. A făcut o dezvăluire și anume că aceste grupuri diferă în chestiunea războiului din Ucraina și anume că, de exemplu, nemții, aveau, sunt împotriva războiului și Marine Le Pen, dar, de exemplu, nu împotriva, cum să zic, pentru încetarea ostelițăților, dar nu sunt așa de adversari ai rușilor. Toate grupurile sunt trumpiste.
E o problemă că aceste grupuri nu sunt unite. Domnia sa a povestit cu umor și cum a încercat, despre întâlnirea pe care a avut-o pe euro parlamentare, domnul Nicușor Dan, dar una dintre concluziile, dacă se poate spune în acestui dialog, este faptul că domnul Piperea a fost de acord cu observația mea și a și justificat că politica externă a lui Nicușor Dan este mai pro Zelenski decât cea a lui Nicușor Dan. Asta se va vedea și la acel CSAT.
Domnia sa a explicat prin faptul că Klaus Iohannis era sub influența Germaniei, pe când domnul. Nicușor Dan este sub influența Franței. Deci eu cred că asta este o concluzie și ea se va confirma în cadrul sedinței CSAT de luni.