CONCEDIERI 2025. Ilie Bolojan, furios după ce a aflat că bugetarii disponibilizaţi doar s-au mutat pe alt stat de plată

Premierul Ilie Bolojan a oferit clarificări, în cadrul unei conferințe de presă, cu privire la migrarea personalului din administrația publică, în contextul reducerilor de posturi anunțate recent la Senat.

Întrebările au venit în urma unei analize, care a arătat că, din cele 147 de posturi desființate, 45 de angajați s-ar fi transferat către alte instituții publice, ceea ce a generat îndoieli cu privire la eficiența concretă a procesului de restructurare.

Ilie Bolojan, despre migrarea angajaților dintr-o instituție publică în alta: Eu nu sunt adeptul transferurilor incompetenților

În replică, Bolojan a explicat care este abordarea Guvernului în privința acestor transferuri și a detaliat principiile care stau la baza reformei administrative pe care o promovează.

Reducerea personalului din instituțiile publice, una dintre prioritățile-cheie ale Guvernului Bolojan
Reducerea personalului din instituțiile publice a fost prezentată ca una dintre prioritățile-cheie ale Guvernului condus de Ilie Bolojan, în contextul eforturilor de a reduce cheltuielile bugetare și de a reforma administrația publică. Cu toate acestea, mai multe publicații au semnalat că o parte dintre angajații disponibilizați au fost rapid reangajați în alte structuri ale statului, situație care riscă să diminueze efectele reale ale măsurilor de austeritate.

Alte articole

Concedieri 2025. Tăvălugul disponibilizărilor lui Bolojan continuă la stat, zeci de posturi ar putea fi desființate

Concedieri 2025. Un domeniu riscă să intre în colaps, se anunţă 50.000 de disponibilizări din septembrie. Cei mai mulţi sunt angajaţi în privat!

Nicușor Dan a semnat decretul înainte de weekend. Veste bună pentru milioane de români, merge direct la Monitorul Oficial

Ca reacție la aceste critici, premierul a adoptat o poziție fermă, explicând perspectiva guvernului asupra acestor transferuri și reiterând angajamentul față de reforma administrativă.

Premierul a fost întrebat de ce Executivul nu a informat public în legătură cu transferurile de personal către alte instituții de stat și dacă această practică nu intră în contradicție cu principiile de economie bugetară și reformă administrativă pe care le promovează.

„Cu cât sunt mai puține posturi vacante, cu atâta capacitatea de transfer scade. Dar un primar care face reducere de personal, iertați-mă, nu este polițistul posturilor vacante din serviciile deconcentrate ale statului dintr-un județ. Și dacă personalul care s-a redus de la primăria Oradea s-a dus la agenția de muncă, la ITM sau la alte structuri, e de vină primarul că a făcut reducerea?

Sau sunt de vină alții că au ținut rezerva de posturi vacante ca să aibă o piramidă a funcțiilor, să aibă mai mulți șefi și să mai aibă vreun post care să-l primească pe acolo? Sau cei care nu au pus în practică ordonanța prin care se desființează posturile vacante?”, a răspuns acesta.
Ilie Bolojan a subliniat că procesul de reducere a personalului a fost aplicat în mod real, conform angajamentelor asumate. În ceea ce privește relocarea unor angajați în alte instituții ale statului, premierul a precizat că aceasta reprezintă o problemă distinctă, care nu poate fi pusă în responsabilitatea sa directă.

„Deci n-aș vrea să faceți vinovat pe cineva. Eu răspund pentru lucrurile pe care le fac eu, dar nu sunt de vină pentru ceea ce fac alții. Asta ca să fie lucrurile cât se poate de clare”, a adăugat el.

Transferurile între instituțiile din administrația publică, un instrument legitim
Premierul a subliniat că transferurile între instituțiile din administrația publică reprezintă un instrument legitim și necesar pentru funcționarea aparatului de stat, însă a avertizat că acestea trebuie gestionate cu responsabilitate și discernământ, pentru a nu submina scopul reformei și al eficientizării sistemului public.

„În ceea ce privește transferurile în general, eu cred că ele trebuie să existe ca mecanism, dar la fel ca și sporurile, nu trebuie abuzate. Am niște poziții disponibile pe cabinet, pe anumite poziții.

Am două posibilități: să-mi aduc niște oameni care n-au nicio legătură cu sectorul public, din privat sau să scanez niște oameni competenți care sunt undeva în guvern, într-un minister sau altul, și să-i spun: «Vrei să faci ceva mai mult? Vrei să-ți pui pielea la bătaie? Mută-te, te rog frumos, transferă-te aici, unde ai un câmp mai mare de arat și fă-ți treaba.»”, a spus el.
Bolojan a mai precizat că nu sprijină transferul persoanelor incompetente între instituții, ci dimpotrivă, susține promovarea în sistem a funcționarilor care dovedesc profesionalism și performanță.

„Eu nu sunt adeptul transferurilor incompetenților, dar promovarea oamenilor valoroși din interior este cel mai bun lucru ca să dăm un semnal administrației publice din România: dom’le, dacă îți faci datoria acolo unde ești, cineva te avansează și sistemul te performează. Nu vine direct pe postul de șef cineva de la partid”, a spus el.
Ilie Bolojan afirmă că responsabilitatea pentru migrarea angajaților dintr-o instituție publică în alta nu revine celor care au dispus reducerile de personal, ci acelor instituții care au menținut posturile vacante și au permis reîncadrarea.

Premierul a subliniat că transferurile nu reprezintă neapărat o abatere de la principiile reformei, ci fac parte din mecanismele normale ale administrației publice, cu condiția esențială ca ele să fie aplicate cu responsabilitate și criterii clare de competență.

Mitul Bolojan, demontat la Senat: Aproape jumătate dintre angajaţii daţi afară s-au transferat la alte instituţii bugetare

Ilie Bolojan şi-a testat capacitate de reformare a statului la Senat, unde a declanşat primul scandal socio-politic după ce a anunţat concedieri în masă. Realitatea ulterioară mai demolează din mitul Bolojan.

Aproape o treime (30,6%) dintre posturile pe care președintele Senatului, Ilie Bolojan, le-a anunțat la finalul lunii mai 2025 ca fiind desființate ca urmare a unui proces de reducere a costurilor salariale din instituție au devenit cheltuieli de aceeași natură pentru alte instituții bugetare, au susținut două surse pentru G4Media.ro.

Într-un răspuns oficial pentru site-ul menţionat, Biroul de Presă al Senatului a confirmat faptul că 45 dintre cele 147 de posturi din programul de ajustare a organigramei ”au fost desființate prin transferul personalului în alte instituții”, dar a refuzat să comunice și numele destinațiilor de transfer. Alte 27 de posturi – 18,3% – erau vacante la momentul reorganizării.

Prin urmare, din punct de vedere statistic, unul dintre rezultatele procesului de reorganizare este faptul că în cazul reducerii a 49% dintre posturi, despre care Bolojan a susținut că a adus economii la bugetul Senatului, acestea fie oricum nu existau, fie au ajuns pe statul de plată al altor instituții bugetare.

Pe data de 30 mai, pe contul său de Facebook, președintele Senatului, Ilie Bolojan, anunța următoarele: ”În aceste zile s-au finalizat toate procedurile legate de reducerea personalului Senatului, ca urmare a deciziilor adoptate la începutul anului.

Din cele 796 de posturi, au rămas 649, dintre care 31 sunt neocupate, fiind rezervate persoanelor suspendate de drept. Reducerea de personal s-a făcut prin normarea corectă a personalului și prin reducerea posturilor de consilieri de pe lângă comisii și cabinetele demnitarilor.

Diferența dintre fondul de salarii necesar inițial, de 93,9 milioane de lei anual, și cel pentru posturile reduse, de 76,4 milioane de lei anual, este de 17,5 milioane de lei – adică aproximativ 3,5 milioane de euro. Aceasta este suma care va fi economisită într-un an, ca urmare a acestei reorganizări – o economie de peste 18% din fondul de salarii. Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecție aglomerată din București, valoarea estimativă a unui pasaj rutier fiind de 10 milioane de euro. Gândiți-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituții și calculați câte pasaje s-au pierdut până acum.

Le mulțumesc colegilor din conducerea Senatului și celor implicați în procedurile de reorganizare pentru că, în ciuda întârzierilor, modificărilor și disconfortului generat de aceste proceduri, le-au dus până la capăt. Așa cum am constatat, Senatul funcționează în bune condiții cu actuala structură de personal. În plus, a fost pusă în practică înregistrarea electronică a prezenței la serviciu.

Le mulțumesc și colegilor profesioniști din Senat, care asistă senatorii în activitatea lor, contribuind zi de zi la buna funcționare a instituției.”

Bolojan se află la cea de-a doua operațiune de acest gen, de mare impact mediatic, prima fiind realizată în momentul în care, în 2020, a devenit președintele Consiliului Județean Bihor.

Biroul de Presă al Senatului a transmis, defalcat, modul de reducere al celor 147 de posturi:

27 erau vacante la momentul reorganizării;
17 au fost ”eliberate ca urmare a încetării raporturilor de muncă (la cererea angajaților/acordul părților/deces/pensionare)”;
58 au fost desființate în urma emiterii notificărilor de preaviz, în conformitate cu prevederile legale;
45 au fost desființate prin transferul personalului la alte instituții.

Adunate, cele 27 vacante și cele 45 din transferuri reprezintă procentual aproape 49% din total și semnifică că nu erau în plată, respectiv că au devenit o chetuială pentru alte instituții. Două surse au declarat că acești 45 s-ar fi transferat tot la Stat, în alte instituții bugetare. Deși i s-a cerut acest lucru, Biroul de Presă al Senatului nu a transmis destinația celor 45 de angajați. O altă sursă a susținut drept posibile noi locuri de muncă pentru aceștia Autoritatea Electorală Permanentă și Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Conform Codului Muncii, cei transferați își vor păstra veniturile la același nivel: ”Salariaţii beneficiază de protecţia drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii. (…) Drepturile şi obligaţiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului.”

Zilele trecute, publicația Hotnews.ro a dezvăluit rezultatele altei restructurări de posturi la o instituție de interes public, aceasta având loc în contextul altei campanii de austeritate, din 2023-2024, în mandatul fostului premier Marcel Ciolacu. Este vorba de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații unde, după o astfel de campanie, salariul mediu a crescut cu aproape 11%, respectiv cu 1.271 de lei, peste 630 de angajați au încasat prime de performanță de aproape 400.000 de euro, iar numărul angajaților s-a redus cu 5, de la 674 la 669.

Concedieri la Senat. Ilie Bolojan: Aproximativ 3,5 milioane de euro, aceasta este suma care va fi economisită într-un an

Preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunţat recent că s-au finalizat toate procedurile legate de reducerea personalului Senatului, ca urmare a deciziilor adoptate la începutul anului. Astfel, numărul de posturi în instituţie a fost redus de la 796 de posturi, la 649, prin normarea corectă a personalului şi prin reducerea posturilor de consilieri.

”Din cele 796 de posturi, au rămas 649, dintre care 31 sunt neocupate, fiind rezervate persoanelor suspendate de drept. Reducerea de personal s-a făcut prin normarea corectă a personalului şi prin reducerea posturilor de consilieri de pe lângă comisii şi cabinetele demnitarilor”, a arătat Bolojan, potrivit news.ro.

Citește și: Ilie Bolojan critică decizia CCR de secretizare a averilor demnitarilor: „Transparența este un instrument administrativ eficient care limitează corupția”

Ilie Bolojan a aratat că economia la fondul de salarii este de 3,5 milioane de euro anual. ”Diferenţa dintre fondul de salarii necesar iniţial, de 93,9 milioane de lei anual, şi cel pentru posturile reduse, de 76,4 milioane de lei anual, este de 17,5 milioane de lei – adică aproximativ 3,5 milioane de euro. Aceasta este suma care va fi economisită într-un an, ca urmare a acestei reorganizări – o economie de peste 18% din fondul de salarii. Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecţie aglomerată din Bucureşti, valoarea estimativă a unui pasaj rutier fiind de 10 milioane de euro. Gândiţi-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituţii şi calculaţi câte pasaje s-au pierdut până acum”, a subliniat el.

Bolojan a adăugat că Senatul funcţionează în condiţii bune cu aceşti anagajaţi. ”Le mulţumesc colegilor din conducerea Senatului şi celor implicaţi în procedurile de reorganizare pentru că, în ciuda întârzierilor, modificărilor şi disconfortului generat de aceste proceduri, le-au dus până la capăt. Aşa cum am constatat, Senatul funcţionează în bune condiţii cu actuala structură de personal. În plus, a fost pusă în practică înregistrarea electronică a prezenţei la serviciu. Le mulţumesc şi colegilor profesionişti din Senat, care asistă senatorii în activitatea lor, contribuind zi de zi la buna funcţionare a instituţiei”, a transmis el.

Citește și: Nicușor Dan, prima reacție după decizia controversată a CCR: „Este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice”

În ianuarie, mai mulţi angajaţi ai Senatului au declanşat un protest spontan, în timp ce preşedintele acestei Camere, Ilie Bolojan, făcea declaraţii despre măsurile de reorganizare a instituţiei. Protestatarii i-au atras atenţia lui Bolojan că ”preşedinţia Senatului, ca toate funcţiile acestea, sunt efemere”. Bolojan a mers lângă protestatari pentru a discuta cu ei, spunând: ”Vor fi concursuri corecte şi cei care stăpânesc meserie le vor câştiga. Sinecurile politice se vor încheia”. El a fost huiduit atunci de angajaţii nemulţumiţi.

Urmarește RomaniaTV.net și pe