În urmă cu cinci ani, Mariana Plămădeală, o româncă vizionară, a decis că dorul poate deveni pod. Împreună cu o echipă de voluntari și colaboratori, a pus bazele unei școli unde copiii români din Marea Britanie pot învăța limba maternă, istoria, geografia și – poate cel mai important – cine sunt.
La Școala românească „Nicolae Iorga” din Birmingham, copiii vin sâmbăta sau duminica, cu rucsacul în spate și zâmbetul în suflet, pentru a descoperi România altfel: prin poezii, cântece, picturi, jocuri și povești spuse cu accent de acasă.
Ieri, în prezența părinților, profesorilor voluntari și reprezentanților instituțiilor consulare române, școala a sărbătorit 5 ani de activitate. Evenimentul a coincis cu aniversarea celor 6 ani de la înființarea Asociației „Români Uniți din Anglia”, organizație parteneră care a sprijinit constant educația și cultura românească în diaspora.
Copiii au interpretat cântece și poezii, au pregătit momente speciale pentru invitați și au umplut sala cu emoție. În ochii părinților se citea recunoștința – iar în glasurile voluntarilor, mândria.
Un rol esențial îl joacă cadrele didactice voluntare, oameni care, în ciuda programului încărcat și provocărilor vieții în străinătate, își rup din timp pentru a construi punți între generații.
Printre aceștia, Alexandra Talmaciu, reprezentantă a Asociației „Români Uniți din Anglia”, este una dintre vocile calde care țin clasa vie și inspirațională. Alături de Mariana Plămădeală, ea este parte din structura de rezistență a acestei inițiative ce a crescut din inimă, nu din finanțări.
Evenimentul a fost moderat cu echilibru și afecțiune de Otilia Mutu, o româncă de etnie romă stabilită în Marea Britanie de peste un deceniu. Cunoscută pentru implicarea sa activă în sprijinul comunității românești din Regatul Unit, Otilia este una dintre acele persoane care acționează discret, dar cu impact.
În colaborare cu autoritățile române și diverse organizații, ea susține educația, cultura, și vocea celor nevăzuți.
Școala „Nicolae Iorga” din Birmingham este, de fapt, o promisiune: că oriunde s-ar afla, copiii românilor vor ști cine sunt. Că își vor aminti cântecul mamei, glasul învățătoarei și mirosul toamnei de acasă.
Este o lecție despre cum românii pot construi temple ale identității chiar și departe de țară – cu cretă, hârtie colorată, dăruire și iubire.
Cu fiecare copil care învață „Limba română e comoara mea”, cu fiecare părinte care își aduce pruncul la clasă, cu fiecare voluntar care pregătește o lecție după o săptămână de muncă – comunitatea crește. Nu doar în număr, ci și în forță.
Școala românească „Nicolae Iorga” Birmingham nu este un proiect. Este o poveste vie. Iar oameni ca Mariana Plămădeală și Alexandra Talmaciu o scriu cu inimă, nu cu stilou.