Cine sunt cei mai săraci români. Câți reușesc să supraviețuiască cu 63 de lei pe zi. Date de ultimă oră de la INS

Cine sunt cei mai săraci români. Conform datelor de la INS, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2024, de 3,59 milioane de persoane. Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) și a celor de 18-24 ani (22,2%).

Cine sunt cei mai săraci români. Date alarmante de la INS

Potrivit estimărilor făcute pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2024 de 19,0%, în scădere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent.

Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani a fost 22,6% în anul 2024, mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenţi.

Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, două cincimi din populaţie (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă, scrie Hotnews.ro. 

Alte articole

Victor Ponta anunță: „Tocmai au scăzut toate salariile și pensiile cu 7,8%. USR moare de grija lui Ion Iliescu”

INS: Salariile bugetarilor sunt cu 31% peste media salariilor din România

Citește și Ajutoare sociale 2025: Indemnizațiile și ajutoarele nu se vor majora anul acesta. Cum arată Barometriul sărăciei

În anul 2024, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 615.000 trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă).

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, în anul 2024, corespunzătoare unui număr de 5,3 milioane persoane, spun statisticienii.

Riscul de sărăcie și excluziune socială include persoanele care trăiesc într-o gospodărie ce se confruntă cu cel puțin una dintre următoarele situații: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă și/sau intensitate foarte redusă a muncii în gospodărie

Față de anul 2023, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 4,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 740.000 persoane.

Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2024, mai mare la persoanele de 0-17 ani (33,8%) și la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,3%) și mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (22,9%). Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 29,3%.

În anul 2024, din totalul persoanelor ocupate, în vârstă de 18 ani și peste, 17,3% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 37,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă.

Incidenţa cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2024, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi (50,9%), urmată de cea a gospodăriilor cu trei sau mai mulţi adulţi cu copii (37,2%) şi a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 36,5%.

În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (34,7%), comparativ cu 17,6% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți.

Unde s-a înregistrat cea mai mare rată a riscului de sărăcie

Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (39,7%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (35,1%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (12,0%).

Intersecţia componentelor indicatorului AROPE oferă informaţii pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluţiei indicatorului compus.

Din cele 5,3 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3595 mii persoane se aflau în risc de sărăcie, cea mai frecventă dintre cele trei situații.

Unele dintre persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială se află doar într-una din cele trei situații. Astfel, aproximativ 1789 mii persoane se aflau doar în risc de sărăcie, dar nu se aflau în celelalte două situații, în deprivare materială și socială severă și nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1596 mii persoane erau numai deprivate material și social sever și 82 mii persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situații.

Citește și Barometrul sărăciei. Aproape un milion de seniori încasează indemnizaţia socială de 5-600 de lei. Pensiile mici s-ar putea indexa cu rata inflaţiei în 2025

Privind la intersecția a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1294 mii persoane se aflau în risc de sărăcie și erau deprivate material și social sever, 157 mii persoane se aflau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puține persoane, 21 mii persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever.

Aproximativ 355 mii persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială și socială severă și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.