Alin Burcea (ANAT): „Pe noi, cei din turism, aceste măsuri ne pun la pământ. Întotdeauna omul satisface nevoile primare: casă, masă, haine, şcoală, benzină, cafea şi abia, după aceea, vacanţe”

Alin Burcea a subliniat că vânzările înregistrate în acest an de turismul intern au scăzut între 10% şi 15%, conform estimărilor ANAT, iar anul viitor declinul ar putea fi mai mare.

„Pe noi, cei din turism, aceste măsuri ne pun la pământ. Creşterea TVA-lui general va face ca resursele oamenilor să fie mai mici şi este evident de unde vor tăia. Ca întotdeauna, de la servicii, de la turism. Pentru noi este jale. Ne aşteaptă o parte a doua a anului proastă”, a spus Burcea, miercuri, pentru Agerpres.

„În perioada aceasta, vânzările pe turism intern – Litoral, balneo şi munte – au scăzut cu 10 – 15%, dar ce este mai greu abia urmează. Anul acesta este unul mai prost ca anul trecut, dar anul viitor va fi şi mai rău, pentru că oamenilor le-a fost afectată puterea de cumpărare. De la 1 iulie şi 1 august le va fi afectată şi mai mult: creştere de TVA, creşteri de costuri, creşteri de taxe. Creşte tot. S-a liberalizat energia care se duce în transport, creşte şi transportul, urmează iarăşi o creştere de preţuri în lanţ şi, evident, întotdeauna turismul va fi afectat. (…) Bugetarilor, dacă li se taie din venituri, vor consuma mai puţin turism şi, probabil, nu vor ajunge la restaurante mai deloc. Resursele se diminuează, banii în buzunar. Întotdeauna omul satisface nevoile primare: casă, masă, haine, şcoală, benzină, cafea şi abia, după aceea, turism, vacanţe, restaurante. Noi vom fi primii afectaţi”, a explicat preşedintele ANAT.

Ilie Bolojan anunță cele mai dure măsuri de austeritate impuse de la 1 august 2025: TVA majorat, pensii și salarii tăiate. „România, la un pas de incapacitate de plată”

Alte articole

Vouchere de vacanţă. Angajaţii care pot pierde DEFINITIV tichetele de vacanţă deşi au plătit impozit pe ele

Vouchere de vacanţă 2025 şi pentru privat într-un format „mai deştept”. Schimbarea dorită de ANAT

Totodată, Burcea a subliniat că România a ajuns la coada clasamentului în Europa în ceea ce priveşte turismul.

„Am reuşit performanţa să ne bată nu bulgarii, ci albanezii. În anul 2024, albanezii au avut 10,3 milioane de turişti străini. Noi stagnăm de şapte ani la 2,5 milioane. Suntem ultimii din Europa. Ce vreau să spun cu asta? Au început nişte măsuri de reducere de cheltuieli, au început creşteri de taxe, dar ceea ce trebuie să facă acest Guvern ieri, azi, mâine, este un plan de redresare a economiei naţionale”, a adăugat preşedintele ANAT.

Premierul Ilie Bolojan a anunţat, miercuri, pachetul fiscal privind reducerea deficitului bugetar, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea săptămâna viitoare.

Printre măsurile prevăzute se află: pensiile şi salariile din sectorul public vor rămâne plafonate şi în 2026, reaşezarea TVA la două cote, de 11% şi de 21%, şi creşterea accizelor pentru băuturi alcoolice şi combustibili.

La cota redusă de TVA vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publice, apa şi canalizarea, apa pentru irigaţii, cărţile, lemnele de foc, energia termică. Şi în industria HoRecCa, propunerea e ca TVA să rămână deocamdată nivel redus. O altă măsură este creşterea accizelor cu 10% pentru băuturi alcoolice şi pentru combustibili. Totodată, va creşte şi acciza pentru ţigări.

Citește și: Ilie Bolojan a stabilit atribuțiile fiecăruia dintre cei cinci vicepremieri ai Guvernului

Printre măsurile anunţate se mai regăsesc: aplicarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile de peste 3.000 de lei, creşterea normei didactice cu două ore în învăţământul preuniversitar şi în cel universitar, în timp ce bursele de merit vor fi acordate într-un număr limitat, iar cele sociale, pe criterii.

Pachetul prezentat de premier va fi pus în transparenţă decizională în cursul zilei de joi.

Pe de altă parte, Ordonanţa de Urgenţă pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, care stabileşte cuantumul sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare la 300 de lei brut/lună, a fost publicată, luni seara, în Monitorul Oficial.

Prevederile Ordonanţei intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2025 şi ar urma să se aplice până la 31 decembrie 2026.

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și Confederația Patronală Concordia resping ferm intenția de introducere a unei taxe suplimentare pe tranzacțiile bancare.

 În contextul unei situații bugetare critice cu care se confruntă România, care atrage necesitatea luării de măsuri radicale, atragem atenția că este necesar să fie respectate principiile economice de bază și să se adreseze cauzele fundamentale ale problemelor, prin măsuri sustenabile și echilibrate, nu prin măsuri hazardate și populiste.

În acest sens,  Consiliul Patronatelor Bancare din România și Confederația Patronală Concordia, în calitate de parteneri sociali reprezentativi la nivel național, își exprimă disponibilitatea permanentă de dialog constructiv în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru redresarea situației finanțelor publice și crearea unui cadru economic predictibil, orientat spre dezvoltare și creșterea investițiilor.

Observăm cu îngrijorare, în ultimul timp, o serie de discuții în spațiul public despre posibile noi taxe ,  unele chiar aplicabile sectorial, fără a exista însă un dialog cu partenerii sociali la nivel național sau sectorial asupra oportunității/efectelor unor astfel de măsuri. În acest sens, menționăm  ideea vehiculată săptămâna trecută, de introducere a unei noi taxe, respectiv o taxă aplicabilă tranzacțiilor bancare, percepută clienților persoane fizice și juridice, similar unui comision aplicat de fiecare dată când se efectuează o plată. Este un nou exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice și sociale nedorite, negative, pe termen lung.

În acest context, respingem cu fermitate intenția de introducere a unei taxe pe tranzacțiile bancare, precum și a oricărei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, având în vedere implicațiile economice și sociale negative.

Subliniem că orice măsura fiscală trebuie să respecte principiile predictibilității și eficienței economice. Soluțiile reale pentru reducerea deficitului bugetar țin de digitalizarea administrației, colectarea eficientă a taxelor, stimularea inițiativei private și nu introducerea de taxe ad-hoc care penalizează exact contribuabilii care își plătesc cu regularitate obligațiile fiscale către Stat.

Experiența anilor trecuți arată cât se poate de elocvent faptul că măririle de taxe, taxele speciale ad-hoc și celelalte măsuri de peticire a bugetului nu au adus niciun beneficiu, dimpotrivă, au stimulat irosirea banilor publici. Nu am identificat vreun efect pozitiv în economie rezultat din impozitul pe cifra de afaceri sau cel pe activele bancare instituite în ultimii ani, tot cu scopul declarat al echilibrării bugetului de stat; din contră, astfel de taxe au împovărat și mai mult contribuabilii de bună credință.

Redăm mai jos doar câteva dintre efectele probabile ale unei asemenea taxe pe tranzacții bancare:

• migrarea către plățile în numerar, cu efect direct asupra evaziunii fiscale și  creșterea economiei negre, scăderea nivelului de bancarizare (care este, oricum, cel mai mic din Europa), stoparea/amânarea investițiilor în infrastructura de plăți electronice, zădărnicirea eforturilor de digitalizare ale Statului (e-factura, e-TVA, SAF – T);

• încurajarea fenomenului de deschidere de conturi bancare în afara României, ceea ce poate duce la competiție neloială pentru băncile românești și un control mai dificil al fluxurilor de bani de către autoritățile fiscale;
• migrarea către platforme cu risc ridicat, de tip crypto sau de intermediere neautorizate, care, pe lângă faptul că expune contribuabilul la riscuri semnificative, generează vulnerabilitate pentru sistemului financiar și riscuri de securitate națională;
• creșterea inflației determinată de efectul în cascadă a aplicării taxei pe circuitul de formare a prețului produselor și serviciilor, în condițiile în care trăim deja într-o economie în care inflația este cu mult peste ținta asumată;
• împovărarea suplimentară a categoriilor vulnerabile în condițiile în care vor fi afectate și plățile cu caracter social (pensii, ajutoare, burse, alocații, indemnizații, șomaj), care sunt operate, preponderent, prin transferuri bancare;
• creșterea prețului serviciilor bancare în condițiile în care costurile de implementare a acestei taxe dar și creșterea costurilor de administrare a plăților în numerar se vor translata, cel mai probabil, în costurile serviciilor și produselor bancare, conform principiilor de piață;
• frânarea procesului de modernizare a economiei raportat la faptul că această taxă contravine frontal obiectivului strategic național de digitalizare și de adoptare a serviciilor financiare moderne.

Aspectele indicate mai sus, au fost sesizate și de Comisia Europeană în cazul unei taxe similare impuse în Slovacia (Link here). Ar fi util ca atunci când ”se copiază” inițiative populiste din alte țări, inițiatorii să analizeze și efectele negative generate precum problemele majore de implementare, costurile ridicate și beneficiile economice nesemnificative.  

Credem că a venit momentul conduitei responsabile care să fundamenteze implementarea oricărei decizii fiscale pe o indispensabilă analiză de impact cu evaluarea tuturor implicațiilor dar și discuții tehnice constructive cu reprezentanții mediului de afaceri.

Mediul de afaceri dorește să fie parte din soluție. Avem expertiza relevantă și capacitatea de a contribui la construcția unor politici fiscale sustenabile, dar este nevoie de voință politică în consultarea reală și transparentă a partenerilor sociali reprezentativi la nivel național sau sectorial.