Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explică măsurile fiscale anunțate de Bolojan: „Prin acest pachet evităm 3 riscuri extrem de importante”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat în conferința de presă de ce România a ajuns în această situație.

„O să încep cu evoluția cheltuielilor din bugetul general consolidat, care în 2021 era de 459 de miliarde, iar astăzi au ajuns 831 de miliarde. O creștere de 43% a cheltuielilor.

Deficitul pe cash în 2021 era 79 de miliarde, corespondent la 6,7% din PIB. În 2025 a ajuns 176 de miliarde. Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat în 2021 erau 111 miliarde, astăzi sunt 172 de miliarde. Cheltuielile cu pensiile în 2021 erau 110 miliarde, iar astăzi sunt 190 de miliarde.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile în 2021 erau 64 de miliarde, astăzi sunt 97 de miliarde. Și, bineînțeles, evoluția numărului de posturi ocupate, care în 2021 era de 1.262.000 de persoane, iar astăzi este de 1.305.000 de persoane. Nu în ultimul rând, și poate cel mai important dintre toate aceste date, se referă la evaluarea privind datoria publică.”

Alte articole

Noul ministru al Finanţelor, Alexandru Nazare, face anunţul care bagă spaima în marile companii de stat: „Nu este normal ca ANAF să se îndrepte doar către micii antreprenori, în timp ce marii evazionişti sunt ocoliţi”

Nazare atacă mafia drogurilor: „România fără clanuri interlope şi narcotraficanți” DOCUMENT

Citește și: Nimeni nu scapă! A fost publicat proiectul de lege cu cele mai dure măsuri fiscale. Ce îi așteaptă pe români în perioada următoare DOCUMENT

Ministrul a adăugat că suntem de 5 ani în deficit și trebuie să muncim în următorii 5 ani ca să ieșim.

„Datoria publică în 2021 era de 576 de miliarde, iar astăzi prognozăm că va depăși 1.100 de miliarde, adică 58% din PIB. Bineînțeles că toate aceste creșteri, care n-au putut fi susținute de evoluția veniturilor, pe fondul faptului că începând cu 2020, de când am intrat în procedura de deficit excesiv, cumulat cu această chestiune, ne-au dus în situația de astăzi. Suntem de 5 ani în deficit excesiv și trebuie să muncim foarte mult în următorii 5 ca să ieșim din acest deficit excesiv, dar este foarte important de înțeles că atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere la Bruxelles, în Consiliul de Miniștri ai Finanțelor, este mult redusă.

Nu putem să avem o ambiție de a negocia lucruri la Bruxelles atâta timp cât avem această ștampilă a deficitului excesiv, pentru că această ștampilă înseamnă neseriozitate, înseamnă probleme, înseamnă că bugetele sunt vulnerabile, înseamnă că supravegherea bugetară este slabă. Și atunci când aceste lucruri persistă an de-a rândul, bineînțeles că și capacitatea noastră e limitată. Prin acest pachet fiscal pe care îl prezentăm astăzi, evităm 3 riscuri extrem de importante. Și o să le enumăr în ordine.

Primul risc, despre care nu prea s-a vorbit foarte mult în discuțiile din ultima lună, este acest risc de suspendare a fondurilor europene, atât cele de coeziune cât și cele din PNRR. Dată fiind procedura lansată de Comisia Europeană, din cauza faptului că nu am luat acțiuni corective de când Comisia Europeană din ianuarie ne-a lansat această recomandare.

Deci această procedură, baza ei, este aprobată. Pașii următori în cazul în care noi nu am fi adoptat acest pachet corectiv, ar fi fost, și acest lucru încercăm să îl prevenim, ca procedura să meargă mai departe, să se meargă dinspre Consiliu mai departe. Asta ar fi însemnat la finalul ei, bineînțeles, penalizări pe fonduri europene și pe fondurile de coeziune și pe PNRR.

Iar aici nu includ, bineînțeles, riscul privind fondurile din PNRR care sunt în discuție acum. Deci, în primul și în primul rând, salvăm aceste fonduri europene care sunt suspendate din cauza acestei condiționalități macroeconomice care a fost lansată de Comisie în Iunie. Cum facem asta?

Transmițând un pachet de fiscal care să aibă dimensiunea, să aibă anvergura pe care Comisia o cere, analizând situația economică din România de astăzi. Al doilea lucru pe care îl facem, prezervăm calificativul de investiții. Ultima oară când s-a întâmplat acest lucru în România, când ne luând măsuri am intrat în incapacitate de plată, și vă amintiți acest lucru, această decizie a tras după sine foarte multe consecințe.

În primul rând, o devalorizare mare. Nu una mică, cum am văzut noi între cele două tururi. O devalorizare mare care afectează toată populația.

Nu afectează doar capacitatea statului de a se împrumuta și de a-și finanța nevoile, de a plăti pensii, salarii, proiecte de investiții în educație. Ce afectează absolut, îi afectează pe toți românii. Acest lucru îl prevenim prin adoptarea acestui pachet fiscal, adică anticipăm și corectăm situația.

În al treilea rând, a treia chestiune pe care o facem, strategică, deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR, care ar fi fost blocate dacă acest pachet n-ar fi fost adoptat. Atâta timp, acest lucru se va întâmpla cu acest termen de 8 iulie, când discuția va avea loc în Consiliul Miniștrilor de Finanțe, în ECOFIN, și depinzând de modul în care aprobăm pachetul și de discuția de pe 8, aceste semnale se vor transmite către agențiile de rating, către toți finanțatorii, și vor transmite, bineînțeles, un semnal pozitiv. Vă dau un singur exemplu.

Simplul fapt că astăzi am publicat pachetul a influențat licitațiile care erau în curs, chiar și de astăzi. Adică am avut puncte de bază, atât în ceea ce privește piața internă, cât ceea ce privește piața externă, puncte serioase de bază în care ne-am finanțat mai ieftin. Deci, practic, indirect, scădem costurile de finanțare cu datoria publică pe care le-ați văzut, v-am spus mai devreme cât de mari erau.

Bineînțeles, mai facem un lucru foarte important. În cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică. Ne-am fi diminuat, indirect, libertatea de decizie economică și capacitatea de a ne împrumuta pe piață.

Prezervăm acest lucru prin adoptarea acestui pachet. O să discut acum un pic de compoziția pachetului. Acest pachet are un impact pe venituri.

În 2025, din aproximativ 9 miliarde jumate, pe cheltuieli, preponderent, suma este mult mai mică (…). Impactul pe 2026, din venituri total, este de 35 miliarde și din cheltuieli de 57 miliarde, dar aici trebuie să luați în calcul că, practic, am inclus tot ce era în ordonanța trenuleț.

Din aceste 57 miliarde, 18 miliarde reprezintă înghețarea salariilor și a pensiilor și a tuturor celorlalte drepturi conexe care făceau parte din ordonanța trenuleț pentru 2026″.

Citește și: Sindicatele ameninţă cu grevă generală şi blocarea plăţii pensiilor şi salariilor. Ilie Bolojan, întâlnire de urgenţă cu sindicatele