TAROM a dublat indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație, deși firma n-a mai obținut profit din 2007

TAROM a dublat indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație al companiei, după ce Ministerul Transporturilor, cât și acționarii săi au dat vot favorabil. Asta în ciuda faptului că firma nu a mai avut profit din 2007, iar în 2023 avea datorii de 1,2 miliarde de lei.

TAROM a dublat indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație

Membrii Consiliului de Administrație ai TAROM au început să primească, de la 12.500 de lei brut/lună inițial, 24.148 de lei pe lună prin votul CN Aeroporturi București, ROMATSA și Ministerul Transporturilor. Singurii care s-au abținut au fost cei de la Longshield Investment, fosta SIF Muntenia.

Citește și : ANAF scoate la licitaţie 40 de hectare de teren deţinute de Elena Udrea. Suma de pornire este de 1,9 milioane de lei

TAROM are, din iunie 2024, un Consiliu de Administrație cu mandat complet de patru ani, după ce conducerea sa a fost asigurată de administratori provizorii, mulți dintre ei fără experiență.

Alte articole

România pensiilor mici: aproape 900.000 de pensionari depind de banii dați lunar de stat. Sumele diferă puternic de la un județ la altul

Indemnizație de 5.500 de euro pentru o singură ședință în CA al Aeroporturi București. Membrii și-au mărit „salariul” de patru ori și au blocat listarea la bursă a companiei, care ar fi însemnat transparentizarea companiei

Din Consiliul de Administrație al companiei TAROM fac parte: Anca Daniela Boagiu, luliana Cristina Bârcă, Monica Săsărman, lulian Daniel Idolu, Costin lonuț lordache, Mirel Alexandru Marcu și Mihăiță Ursu.

Creșterea vine în contextul mai multor indemnizații aprobate de către Ministerul Transporturilor, inclusiv la Compania Națională Aeroporturi București, unde indemnizațiile au urcat la aproape 70.000 de lei brut/lună.

Citește și : Românii vor pierde cel puţin 100 de lei la pensii de la 1 ianuarie 2026. Sunt afectaţi toţi pensionarii

În același timp, Guvernul se pregătește să ia măsuri fiscale contestate atât de angajații din sistemul bugetar, cât și de mediul privat, aceștia dorind ca reforma să înceapă cu reducerea cheltuielilor statului.