România trebuie să recicleze: între restanțe, presiuni europene și soluții locale

Deși legislația românească prevede obligații clare pentru colectarea separată a deșeurilor, realitatea din teren este fragmentată: în multe orașe, containerele lipsesc sau sunt insuficiente, iar acolo unde există, ele sunt adesea ignorate de cetățeni. Lipsa campaniilor eficiente de conștientizare, a infrastructurii de sortare și a unor sancțiuni aplicate constant contribuie la un cerc vicios al nepăsării.

În mediul rural, situația este și mai gravă. Deseori, deșeurile sunt arse sau aruncate pe câmpuri, în păduri sau direct în apele curgătoare. Această realitate afectează grav sănătatea publică, dar și mediul înconjurător, într-un moment în care criza climatică se adâncește și la nivel local.

Soluții există – dar unde funcționează cu adevărat?

Alte articole

Un oraș care nu știe să-și gestioneze gunoiul: doar 12% din deșeuri sunt refolosite

Ce se întâmplă cu garanţia de 50 de bani obţinută din reciclare prin RetuRO. Anunţ de ultimă oră legat de SGR

În ciuda tabloului sumbru, apar și insule de inițiativă. Mai multe orașe din România au început să implementeze modele funcționale de colectare selectivă. La Cluj-Napoca, de exemplu, a fost introdus un sistem de colectare inteligentă, cu pubele care se deschid pe bază de card. Brașovul a investit în stații de sortare moderne, iar Oradea a legat tariful de salubritate de gradul de reciclare, încurajând comportamente responsabile.

O inovație interesantă vine din București, în Sectorul 3, unde primăria au adus în peisajul urban un concept european – pubelele îngropate. Aceste sisteme moderne, care reduc mirosul, ocupă mai puțin spațiu la suprafață și împiedică vandalismul, au fost implementate inițial ca proiect pilot. Succesul acestora a condus la extinderea programului în mai multe zone din sector. Spre deosebire de vechile ghene care își revarsă adesea conținutul pe trotuar, noile module subterane schimbă complet felul în care cetățeanul interacționează cu deșeurile.

Cum stau alte capitale europene

„Dacă Bucureștiul face primii pași către o infrastructură deșeuri modernă, alte capitale europene sunt deja cu zeci de ani înainte. La Viena, reciclarea este o parte integrantă a vieții urbane – fiecare bloc are pubele pentru hârtie, sticlă, plastic, deșeuri organice și reziduale, iar sistemul de salubritate funcționează impecabil. În Copenhaga, deșeurile organice sunt transformate în biogaz, iar în Amsterdam, cetățenii sunt remunerați pentru reciclarea corectă. Ce au aceste orașe în comun? Viziune administrativă, educație ecologică permanentă și, mai ales, un parteneriat real între autorități și cetățeni.