Nicuşor Dan, veste proastă pentru bugetari: „Sporurile trebuie să dispară”

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că România are nevoie de o lege a salarizării unitare, care să conţină şi sporurile, iar acestea trebuie „să dispară”. Şeful statului a adăugat că pentru a duce la capăt acest lucru este nevoie de „un an, un an şi jumătate”. Dan a mai spus că în acelaşi interval România ar putea avea „un set de măsuri echilibrate în privinţa impozitării şi taxelor”.

Nicușor Dan, prima reacție după măsurile fiscale dure anunțate de Guvernul Bolojan: Transmit românilor că economia România are potențial de dezvoltare imediat ce vom trece de această perioadă de redresare. A fost o presiune a timpului pentru piețele financiare

Preşedintele Nicuşor Dan a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, despre viitoarea lege a salarizării unitare şi perioada necesară realizării ei şi punerii în aplicare, răspunzând că România „are nevoie” de o asemenea lege.

„România are nevoie de o lege a salarizării unitare şi, în acelaşi timp, să dispară sporurile astea, care să fie incluse în această lege şi să nu ne mai atingem de ea câţiva ani”, a afirmat Nicuşor Dan.

Alte articole

Salvarea coaliției stă în mâinile lui Nicușor Dan. Mircea Abrudean face apel la rolul de mediator al președintelui pentru a evita haosul politic

Președintele Nicușor Dan l-a felicitat pe Peter Magyar, noul premier al Ungariei: ”Aștept cu nerăbdare să construim un nou capitol al relațiilor româno-ungare”

Şeful statului a menţionat că pentru acest lucru este necesară de o perioadă de un an, un an şi jumătate.

„Pentru asta, ne trebuie un an, un an si jumătate”, a punctat şeful statului. El a adăugat că într-un an si jumătate România ar putea avea „un set de măsuri echilibrate asupra impozitării şi taxelor”.

Nicuşor Dan a anunțat ce donații a primit în campania electorală. Măriuca şi Florin Talpeş şi Dan Ostahie, printre principalii donatori

Vicepremierul Dragoş Anastasiu, despre munca la stat: Încă plimbăm mape sau bonuri ca să intre cineva în instituţie. Să terminăm cu sporurile. Să plătim conform fişei postului 

Vicepremierul Dragoş Anastasiu susţine că ritmul la stat este mai lent decât cel din privat, digitalizarea fiind unul dintre capitolele care trebuie îmbunătăţite. ”Încă plimbăm mape sau bonuri ca să intre cineva în instituţie”, spune vicepremierul.

Dragoş Anastasiu, care se ocupă în Guvern de reforma administraţiei publice, susţine o nouă lege a salarizării care să elimine sporurile şi să stabilească bonusuri de performanţă. ”Trebuie să plătim conform fişei postului. Dacă lucrează la o firmă de stat şi este macaragiu, nu trebuie să-i dau spor de periculozitate. Îl bag în salariu. Salarii plus bonusuri pentru performanţă”, explică Anastasiu, care dezvăluie ce salariu are un consilier angajat la cabinetul său de la Guvern: 6.000 de lei, cu tot cu sporuri.

Vicepremierul Dragoş Anastasiu a fost întrebat în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, cum a fost trecerea din mediul privat la stat.

”Să ştiţi că mai bine decât mă aşteptam, într-un fel. E foarte antreprenorial. Când ai mişcat o familie, o companie, o industrie, ai încercat să mişti şi poţi să mişti o ţară.  Acum, sigur că sunt şi la Administraţia Prezidenţială, şi aici, la Guvern, multe lucruri de îmbunătăţit începând cu digitalizarea. Încă plimbăm mape sau bonuri ca să intre cineva în instituţie. Sunt multe lucruri de făcut. E cumva alt ritm decât în privat. Da, e puţin mai lent, dar sunt oameni ok, sunt mulţi oameni ok. În cele două locuri pe care eu le-am cunoscut, nu bine plătiţi. Discutăm despre cineva senior, care e consilier simplu – 6.000 de lei, inclusiv sporuri. Sigur că în alte părţi găsim alte lucruri. Şi inechitate. Adică lumea merge inclusiv de la un minister la altul. Va trebui să lucrăm la treaba asta, să eliminăm inechităţile”, a spus Dragoş Anastasiu, la Prima TV.

Vicepremierul susţine că România are nevoie de o nouă lege a salarizării, care să elimine sporurile şi să stabilească bonusuri de performanţă, după modelul din mediul privat.

”Eu nu cred în ideea asta de sporuri. Şi sporurile au venit ca o reacţie la măsuri aberante care au fost luate în trecut. Adică nu s-au mai indexat salariile în cele mai multe locuri din 2019. Dar uitaţi-vă cât a fost inflaţia. Şi ca să nu ne batem joc de oameni, am descoperit 200 de sporuri: spor de antenă, spor de praf, spor de pisici, spor de câini şi aşa mai departe. Deci prea multe chestiuni ca să atenuăm sau să eliminăm imposibilitatea de a nu mări salariile. Şi aici, după părerea mea personală, dar e o părere strict personală, trebuie regândită salarizarea, trebuie pusă pe alte picioare, să terminăm cu sporurile. Vă dau un exemplu. Cineva, un grefier, trebuie să primească spor de confidenţialitate? Medic, ca mine, trebuie să primească spor de confidenţialitate? Păi am semnat un jurământ. În meseria mea, de medic, nu trebuie să-mi ceară nimeni să mă plătească suplimentar pentru confidenţialitate. Sau dacă sunt în zona magistraţilor sau a juriştilor. Trebuie să vedem fişa postului, să plătim conform fişei postului. Dacă lucrează la o firmă de stat şi este macaragiu, nu trebuie să-i dau spor de periculozitate. Îl bag în salariu. Salarii plus bonusuri pentru performanţă. Ai nişte indicatori de performanţă. Indiferent ce faci, trebuie să faci asta, asta, asta. Performezi, perfect. Performezi mai bine, plăteşti mai mult. Deci trebuie să introducem principiile astea pe care le avem în business şi la stat”, a conchis Bolojan.

Guvernul a hotărât  reducerea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de la 15% din salariul de bază (dar nu mai mult de 1.500 de lei brut), cât era, la 300 de lei brut – de la 1 iulie. Premierul Ilie Bolojan a dezvăluit că la mai multe ministere şi companii de stat se acordă sporuri „în cascadă”. De exemplu, la Ministerul Proiectelor Europene, angajaţii primeau spor de fonduri europene de 50%, peste care se acorda un stimulent de 45% şi peste care se acorda un spor de condiţii vătămătoare de 15%. Din acest motiv, un funcţionar de execuţie a ajuns să câştige 13.400 lei net, mai mult decât un ministru, a explicat Ilie Bolojan.