Fiecare participant eligibil în cadrul acestui program va primi o sumă de 5.000 de euro pentru a se reloca în Bulgaria. De asemenea, costurile de transport vor fi acoperite printr-un sprijin financiar zilnic cuprins între 1 și 3,5 euro. Inițiativa se dorește a fi un impuls real pentru combaterea exodului forței de muncă, fenomen care afectează nu doar Bulgaria, ci și România, într-o proporție mult mai amplă.
La nivel național, România s-a confruntat în ultimele decenii cu o migrație masivă a forței de muncă, diaspora românească numărând în prezent aproape 6 milioane de persoane. Deși au existat în timp mai multe încercări de a aduce românii acasă, puține dintre ele au avut un impact real. Cea mai recentă inițiativă legislativă în acest sens a fost promovată anul trecut de un grup de senatori PNL, propunând ca românii care revin în țară să beneficieze de un ajutor de relocare echivalent cu 75% dintr-un salariu mediu net lunar plătit de Guvern, restul de 25% urmând a fi acoperit de autoritățile județene, pentru o perioadă de trei luni. Valoarea totală estimată era de aproximativ 5.200 de lei pe lună. Însă acest proiect a fost ulterior clasat fără a fi pus în aplicare.
Un alt program cunoscut destinat sprijinirii revenirii românilor în țară este RePatriot, prin intermediul căruia se derulează schema Start-Up Nation. Relansat în 2025 după o pauză de trei ani, programul beneficiază de un buget-record de 446 de milioane de euro, finanțat integral din fonduri europene. Cu toate acestea, eficiența programului a fost contestată. În 2022, ultimul an în care a fost activ, presa semnala lipsa de interes din partea românilor din diaspora. Unii dintre cei intervievați atunci susțineau că „banii sunt prea puțini pentru un asemenea demers”.
Importanța revenirii românilor acasă a fost subliniată chiar și la cel mai înalt nivel politic. În 2023, fostul premier Marcel Ciolacu declara, în cadrul RePatriot Summit, că „anul trecut a fost pentru prima oară când s-au întors 190.000 de români”. Totodată, el arunca responsabilitatea pentru plecarea românilor peste graniță asupra întregii clase politice.
Criticile privind abordarea politicienilor față de diaspora nu au întârziat să apară. Senatorul USR Cătălin Bochileanu remarca recent, pe site-ul oficial al Senatului, că interesul pentru românii din străinătate este în general unul conjunctural și oportunist.
„Am văzut recent un videoclip electoral în care domnul Crin Antonescu, candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale, deplânge faptul că se vorbește despre Diaspora doar din patru în patru ani, atunci când sunt alegeri. M-am uitat din nou, doar ca să fiu sigur că am înțeles corect. Cine este nemulțumit că politicienii ar vorbi despre Diaspora doar în preajma alegerilor, cu scop electoral? Exact reprezentantul coaliției care asta a făcut în ultimii 8 ani. PSD și PNL au un istoric impresionant de întâlniri și promisiuni electorale bombastice, culminate cu eternul îndemn pentru românii din afara granițelor: „Întoarceți-vă acasă!”. Dar când vine vorba de sprijin real sau politici coerente, bilanțul lor e aproape inexistent”, a scris acesta, potrivit Ziare.com.
Comparativ cu bugetul de 33 de milioane de euro al programului bulgăresc, România gestionează sume mult mai mari, dar cu rezultate mai puțin vizibile. De altfel, cei 33 de milioane de euro reprezintă aproximativ bugetul unei comune românești, precum municipiul Orăștie anul trecut, sau echivalentul sumei pe care ANAT (Asociația Națională a Agențiilor de Turism) intenționa recent să o aloce anual pentru promovarea turismului românesc.
Citește și: Case de 1 euro în Franţa. Satul care îţi deschide porţile pentru noi locuitori